Mergi direct la conținut »
OPINIE/ PAH, despre cum poate președintele să schimbe guvernul după europarlamentare
Opinii Libertatea > Opinii > OPINIE/ PAH, despre cum poate președintele să schimbe guvernul după europarlamentare

OPINIE/ PAH, despre cum poate președintele să schimbe guvernul după europarlamentare

În ziua în care a semnat decretul de convocare a referendumului, președintele Iohannis a spus și ce așteaptă de la acest referendum și de la alegerile europarlamentare: un mandat pentru a acționa imediat în sensul înlăturării guvernului PSD.

Opinie de
Patrick André de Hillerin
Toate articolele autorului

Totuși, alegerile europarlamentare ar trebui să decidă doar numele celor 33 de cetățeni care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Acești 33 de viitori eurodeputați nu au nici un rol în desemnarea guvernului României, acest rol revenind parlamentarilor aleși în Parlamentul României, respectiv unei majorități parlamentare. O astfel de majoritate se stabilește, de obicei, în urma alegerilor legislative naționale, care au loc din patru în patru ani. Ultimele astfel de alegeri au avut loc în 2016, următoarele fiind programate pentru finalul anului 2020.

Așadar, pur teoretic, în urma europarlamentarelor nu se obține un mandat pentru schimbarea rezultatului alegerilor din 2016. Nici în urma referendumului nu se obține așa ceva. În cazul în care referendumul este validat, acesta nu are, de fapt, nici o consecință legală, fiind nevoie de un alt guvern și de o altă majoritate parlamentară pentru a putea pune în practică ceea ce, altfel, este doar un sondaj de opinie de dimensiuni imense, organizat pe bani publici.

Și totuși președintele Klaus Iohannis a declarat că există soluții legale, pe care le cunoaște și pe care știe cum să le pună în practică, în cazul în care votul de la europarlamentare și cel de la referendum sunt defavorabile PSD.

Desigur, aceste soluții nu sunt cunoscute doar de președinte. Una dintre soluții, de exemplu, ar fi o moțiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, una care să fie încununată, de data asta, de succes. Moțiune de cenzură urmată de propunerea unui nou premier, care să nu facă parte din PSD sau ALDE. Iar acest lucru ar fi posibil doar dacă s-ar forma o nouă majoritate parlamentară.

Legal, este posibil. Pentru că, de 29 de ani, politicienii români nu vor să voteze o lege prin care să interzică traseismul politic. Traseismul politic le este interzis politicienilor care ocupă funcții alese la nivel local. Consilierii locali, cei județeni, primarii și președinții de Consilii Județene își pierd funcția dacă schimbă partidul. Parlamentarii, nu. Așa s-a ajuns ca în Parlamentul României să activeze partide care nici măcar nu au participat la alegeri.

Cazul Pro România, acum, al ALDE în legislatura 2012 – 2016 și al UNPR, în legislatura 2008 – 2012, pentru a nu vorbi decât despre exempele cele mai recente și mai flagrante.

Așadar, este legal și posibil ca după europarlamentare și referendum, speriați de rezultat, mai mulți parlamentari PSD să părăsească partidul și să-și ofere serviciile altora, formând o nouă majoritate parlamentară. S-a mai întâmplat. O astfel de migrație, permisă de legile care nu interzic traseismul, ar putea ducea la schimbarea guvernului și înlăturarea PSD de la Putere. Este unul dintre mijloacele legale amintite de președinte.

Este însă și unul dintre mijloacele morale, mai ales venind din partea cuiva care a promis, înainte și imediat după ce a fost ales, o altfel de politică? Dacă trădarea, înșelăciunea și minciuna sunt morale, atunci da, și vrea domnul președinte este moral.

Patrick André de Hillerin

Close
Închide
  Close