Ai încredere în ce o să facă – tocmai de aceea, vezi-ți de viața ta! Să nu-i mai acorzi atenție, să nu-l mai bagi în seamă, să ți-l scoți din minte: el cu mandatul de președinte, tu cu viața ta de cetățean al României. Trăiește fără președinte! De ce să-i mai urmărești activitatea și agenda? Să nu mai stai cu ochii pe președinte ca pe avizierul blocului, unde se afișează cotele la întreținere.
Ai încredere în el – doar l-ai votat -, nu te mai interesa! Pentru că nici el nu poate să se intereseze de viața ta. Are destule pe cap: desemnarea premierului, formarea guvernului, deficitul bugetar, independența justiției, drumul european… un mandat plin de „provocări”.
Dar tu ce-ai să faci în următorii cinci ani? Care sunt „provocările” tale? Ai un „program prezidențial” pentru viața ta? Nu, pentru că n-ai fost în campanie electorală. Ți-ai făcut un plan, măcar în grabă, pentru următorii cinci ani? Nu, pentru că ai urmărit acest thriller al campaniei electorale. Ai rămas fără plan. Președintele are, tu n-ai. Cum ai să trăiești fără un plan?
Unde te vezi peste cinci ani? Iată cum întrebarea asta tâmpită, servită de orice lucrător din departamentul HR, a devenit relevantă pentru viața ta! Din cauza lui Nicușor Dan, care a devenit președinte. Cinci ani? Sunt mulți pentru tine și te cuprinde spaima: „Ce-o să se întâmple cu viața mea?” Tu n-ai vârsta președintelui ales. Dacă o aveai, n-ai fi băgat în seamă următorii cinci ani – treacă de la mine!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9803c5edd267d2e0c5de90c05c7b6356.jpg)
Dar tu deja ești bătrân, iar cei cinci ani te vor adânci și mai mult în bătrânețe. Așa că revin: unde te vezi peste cinci ani? În pământ, în patru scânduri? În pământul României. Cumplit gând. Trebuie să fii optimist, pozitiv, senin! Dar gândul este valabil. Că ești cetățean sau președinte, ai parte de-o moarte. Dumnezeu știe când anume.
Dar nu în următorii cinci ani, ferească Dumnezeu! Așadar, în varianta optimistă, ai să apuci sfârșitul mandatului de cinci ani al lui Nicușor Dan. Și te vei duce la vot pentru a vota următorul președinte. Cum va arăta România peste cinci ani? Asta-i o întrebare pentru Nicușor Dan. Nu trebuie să răspunzi tu, pentru că nu ești președinte. Vezi-ți de viața ta!
Ce-o să faci în următorii cinci ani? Este posibil să te lovească vreo boală grea… Domle, dar te învârți numai în gânduri tenebroase! Aruncă-te de la etaj, ca să-ți închei socotelile! Trebuie să recunoști: România nu-i un loc bun pentru sinucigași, dar e o țară bună ca să înnebunești. După o astfel de campanie electorală, cu toții am luat-o razna, nu-i așa?
Te-ai mulțumi și cu o ruptură musculară, una mică, dacă tot este să suferi în următorii cinci ani. Dă, Doamne, o ruptură mică, dar scapă-mă de boli crunte! Planul! Care-i planul tău pentru următorii cinci ani? Dacă n-ai plan, atunci fă-ți unul pe hârtie. O schiță, o ciornă, un plan făcut pe colțul mesei. Atâtea planuri a avut România, dar toate parcă au fost făcute la beție… Vezi-ți de viața ta!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_77e250cb36b2e46ad4a56ee04facc654.jpg)
Oare câți dintre cunoscuții tăi (neamuri, prieteni, amici) vor mai trăi peste cinci ani? Oamenii trăiesc și mor. Doamne, ce tâmpenie ai gândit! Oare câți dintre ei se vor îmbolnăvi și vor cădea la pat? Câți vor suferi și tu vei încerca să le alini durerile cu vorbe potrivite? Câți vor fi veseli și câți vor fi în depresie sau în Alzheimer? Cei cinci ani ți se par acum mai mulți decât „un veac de singurătate”. Mai degrabă poți exclama: „Ce repede au trecut o sută de ani!” – decât să numeri anii din mandatul lui Nicușor Dan… Întoarce-te la viața ta!
Cinci ani. Poftim, roagă-te la Dumnezeu pentru sănătatea ta. Dacă ești atât de obsedat de următorul cincinal, roagă-te să fii sănătos ca să trăiești, să votezi. Iarăși? Dacă tot n-ai niciun plan de viață și ai de gând să te complaci într-o existență plată în următorii cinci ani, ce-ar fi să te apuci să parcurgi cu pixul în mână toate manualele din programa școlară?
Să reiei, pe cont propriu, școala pe care ai făcut-o. Se poate spune că ai dat în mintea copiilor. Nu chiar! Nu ți-ai propune, de data asta, la bătrânețe, să ajungi un olimpic la Matematică (nu încerca o ironie ieftină la președintele Nicușor Dan!) sau la Română. Pur și simplu, să găsești greșeala pe care ai făcut-o în copilărie: poate n-ai rezolvat o problemă de geometrie, poate ai sărit peste conjugarea unui verb, poate n-ai citit cu atenție „O scrisoare pierdută”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7f26fa1d4d0b77ddca7c2d72257f028f.jpg)
Să repari greșelile din trecut, pentru că, din cauza acelor greșeli – poate! – ai ajuns ce-ai ajuns acum: un om fără niciun plan pentru următorii cinci ani. Este o posibilitate de a te împăca cu viața ta în România. Dar nu cred că te mai duce mintea să rezolvi exercițiile cu ecuația de gradul doi. (Iar Nicușor Dan n-are timp de meditații la mate.)
N-ar fi mai bine să te implici în treburi mai practice pentru țară? Să plantezi pomi, să cureți râurile de PET-uri, să urci pe un buldozer și să faci niște diguri de protecție împotriva inundațiilor? Să faci ceva pentru România, ceva care să-ți umple sufletul de lumină.
Cinci ani. Cât va fi deficitul bugetar peste cinci ani? Dar inflația? Vor fi spitale noi? Dar câți kilometri de autostrăzi…? Vezi-ți de viața ta! Împacă-te cu ce-ai trăit în România sub toți președinții și trăiește-ți următorii ani fără să-ți mai faci planuri – ca și cum ai mai avea puțin de trăit, dar și puținul ăsta să-l trăiești ca și cum ai fi nemuritor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3a3e9be3ec15185fdd3ad6bab927f125.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_54d4f0bf5f7e5abb2f0eda98e9675f42.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6454574197e1cad09ab8736855a948dc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2bfe52063f17379bcdc742dfbcacc18c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4d93ba139cbe7e424e396d535c5d206e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9040fc080a5996c5052b5f6c41f6dab4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_25a11a83d373bbc0aeb4e90ca21ce1e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_03bfe0141a5d3eb96a9bc0f494c56357.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_bcff1d430adfcb71b6c6da9c97b5a3e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_89b1d7b67f54d050255ce78ac3d86069.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e70dcd5f3717b35bc290066cf7e5e726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_aa2aec30fc1061c9f5d62a6c1d1659db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b69845d04640e26ba9a35a5d4fabdb0a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_6e9061bbacac1413fd230996e42d2732.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b5756002828e8ea75b9082e82b984b0.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.