• Este meritul lui Macron că, în septembrie 2017, odată cu anunțul făcut la Universitatea Sorbona, de constituire a unei “Academii Europene de Informații”, liderul francez să fi ridicat la nivel de interes strategic european crearea unei platforme comune de schimb de informații despre probleme comune complexe, privind terorismul islamic și de extremă dreapta, cât și despre securitatea cibernetică.

DISCLAIMER. Libertatea publică, la rubrica de opinii, două tipuri de comentarii. Unele aparțin jurnaliștilor din redacție și celelalte, invitaților. Numiți și contributori după tradiția presei democratice, acești invitați sunt oameni cu profesii, convingeri și asocieri politice diferite. Ziarul le oferă o platformă de exprimare, convins că pluralitatea opiniilor și diversitatea ideilor ne ajută pe toți să înțelegem mai bine lumea în care trăim.

Membru PNL, Claudiu Săftoiu a fost ales, în decembrie 2019, director general al Editurii Didactice și Pedagogice, până în acel moment fiind consilier de comunicare la cabinetul ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, în guvernul condus de Ludovic Orban. Anterior, el a fost director al Serviciului de Informații Externe, în perioada octombrie 2006 – martie 2007, fiind numit în această funcție de fostul președinte Traian Băsescu, al cărui consilier a fost.



La 3 ani de la debutul acestei ințiative extrem de delicate pentru sectorul “intelligence”, ceremonia de semnare a avut loc ieri, pe 26 februarie 2020, la Zagreb.

Comunitatea de „intelligence” din România, pentru binele european comun

O dată devenit operațional, “Colegiul European de Informații” se va reuni de patru ori pe an. Obiectivul asumat este să transmită cultura serviciilor de informaţii în rândul decidenţilor politici de pe continent, într-un context geostrategic în plină bulversare.

Date fiind informațiile de “intelligence” deosebit de sensibile, care se pretează la regimul de confidențialitate și uneori de acoperire deplin conspirată, specifică spionajului și impus de nivelurile de secretizare naționale ale statelor membre UE. De aceea, “Coordonarea naţională a serviciilor de informaţii şi a luptei împotriva terorismului (CNLRT)” – entitate care gestionează activitatea serviciilor secrete franceze de la Palatul Elysée – nu reprezintă o platformă de schimburi de informaţii secrete. Obiectivul comun este consolidarea autonomiei strategice între partenerii europeni.

De fapt, de ce trebuie să se ferească europenii?

Europa nu are și nu va avea prea curând o “armată europeană”, în ciuda eforturilor vizibile și perseverente ale liderului de la Elysée. Emmanuel Macron a lansat pe 5 martie 2018, la Paris, “Colegiul European de Intelligence”, demers întâmpinat pozitiv, spre lauda neobositului președinte al Franței. Inițiativa a survenit unui acord general prealabil, la nivelul miniștrilor apărării și de externe din UE, care au convenit, pe 19 noiembrie 2018, înființarea unei școli europene de spionaj. Școala comună de formare în materie de “intelligence” va pune la un loc noi echipamente, precum tehnologia electronică de război. Consiliul European a alocat 17 proiecte noi, realizate în cadrul PeSco, care au în vedere formarea, dezvoltarea capabilităților și disponibilitatea operațională pe uscat, pe mare și în aer, apărarea cibernetică, dar și apărarea împotriva amenințărilor biologice asupra Europei, cum este răspândirea necontrolată a coronavirusului. Noul organism, “Colegiul European de Intelligence” – nu oferă schimb de informații operaționale, de care sunt interesate exclusiv guvernele naționale. Cooperarea la nivel de acțiuni și operațiuni comune ale celor peste 70 de servicii de informații din țările membre va spori capacitatea strategică de apărare la nivel european.

Obiective românești și europene, pentru contracarea amenințărilor comune

România şi-a câştigat de mult timp prestigiul în materie de “intelligence” și dispune de capacităţi pentru a coopera eficient cu state membre NATO sau ale Uniunii Europene. Nu de aceea, serviciile de informaţii româneşti şi obiectivele acestora s-au integrat în structurile euroatlantice cu câţiva ani buni, înaintea ţării. Modelul românesc de “cooperative intelligence” și-a dovedit atât eficiența, cât și utilitatea.

Reamintesc că nevoia de analiză integrată a informaţiilor a fost concretizată prin crearea, încă din 2005, la nivelul CSAT, a “Oficiului pentru Informații Integrate” (OII), un demers național de securitate fundamentală, de care a depins inclusiv accederea României în Uniunea European, ca și criteriu de eligibilitate. “Oficiul” – la a cărei structură și funcționalitate am contribuit personal, în calitate de consilier pe probleme de politică internă al președintelui României – prezintă factorilor politici decidenţi o informaţie sintetizată, un produs competitiv de “intelligence”, care măreşte nivelul de acurateţe al informaţiei.

Până de curând, la nivel de UE, produsul de “intelligence” avea o circulare specifică dificilă. El era partajat aproape exclusiv, numai în baza unor înţelegeri bilaterale între serviciile de informaţii din Europa. Cooperarea a fost opacă, având foarte puţine mijloace de control al cantităţii de date obţinute, dar și cu modalități nesigure de utilizare şi protejare a acestora. Aceste cooperări ar putea fi caracterizate drept unele strict punctuale. Odată atins obiectivul de spionaj, acesta încetează şi se revitalizează, poate, cu alte ocazii. Singurele cadre de cooperare în scopul schimbului de informaţii, la nivelul Uniunii Europene, sunt reprezentate de Oficiul European de Poliţie (EUROPOL) şi Centrul Mixt de Evaluare (SITCEN).

Este motivul pentru care constituirea structurilor comune de “intelligence” la nivel european poate răspunde nevoilor generale comune de securitate, prin oferirea unor pârghii de control, capabile să se poată replia rapid, în funcţie de modificarea riscurilor, în domeniile de criminalitate cibernetică, terorism ori amenințare biologică. Identificarea şi implementarea unor standarde comune în materie de intelligence este esenţială și este de mult de dorit, în UE. E bine de știut însă că optimizarea managementului în sectorul de securitate european se va corela direct proporţional cu adecvarea cadrelor normative, care să-i ofere limitele legale de acţiune.

Nevoia de unitate europeană și compatibilizare în materie penală, comercială și de strângere de informații

Timp de decenii, politica europeană de apărare, cooperarea în materie de “intelligence” a cunoscut o perioadă de letargie. După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în anul 2014, Bruxelles-ul s-a regrupat desurajant de lent. Ulterior, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană definitiv la 31 decembrie 2020 și politica izolaționistă a Statelor Unite ale Americii, odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, reprezintă tot atâtea dușuri reci pentru comunitatea europeană.

Colegiul European de Intelligence se adaugă altor două inițiative proeuropene utile, care și-au făcut loc într-un spațiu bruiat de euroscepticism: crearea Parchetului European, condus de procurorul român Laura Codruța Kovesi “Acordul de la Aachen”, semnat în ianuarie 2019 de Germania și Franța, în orașul lui Carol cel Mare – Aachen – este un document care prevede, printre altele, o preeminență decizională a Germaniei și Franței, atât în problemele legate de funcţionarea Uniunii Europene, cât şi în probleme majore ale politicii mondiale. Parchetul European – nevoia de a-i prinde pe marii evazioniști, peste tot în Europa, creat în aprilie 2017, va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani. Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile la finalul anului 2020.

România face parte din “Colegiul European de Intelligence”, și este reprezentată la nivel decizional maxim, la Parchetul European. Ca parteneri într-o alianță economică și de valori, avem resurse colosale și de perspectivă, pentru ca spațiul european să devină mai sigur, mai performant, mai solidar în jurul valorilor și principiilor comune.

EXCLUSIV Țiriac, propunere fără precedent împotriva pandemiei COVID-19: „Du-te în junglă dacă vrei asta!”
PARTENERI - GSP.RO
EXCLUSIV Țiriac, propunere fără precedent împotriva pandemiei COVID-19: „Du-te în junglă dacă vrei asta!”
Aparatul din casă care consumă o energie electrică uriașă. Într-un minut consumă cât un bec cu led în 8 ore
Playtech.ro
Aparatul din casă care consumă o energie electrică uriașă. Într-un minut consumă cât un bec cu led în 8 ore
Denisa, o tânără de 20 de ani, gravidă în luna a șasea, a murit fulgerător la Spitalul Județean Satu Mare. Rudele, sfâșiate de durere: "Era un pic răcită. Nu se poate așa ceva, nu există"
Observatornews.ro
Denisa, o tânără de 20 de ani, gravidă în luna a șasea, a murit fulgerător la Spitalul Județean Satu Mare. Rudele, sfâșiate de durere: "Era un pic răcită. Nu se poate așa ceva, nu există"
Horoscop 17 octombrie 2021. Capricornii pot primi sugestii deosebit de valoroase, în timpul unor conversații obișnuite
HOROSCOP
Horoscop 17 octombrie 2021. Capricornii pot primi sugestii deosebit de valoroase, în timpul unor conversații obișnuite
RCA 2021. Cum să nu plătești prea mult pentru asigurare, după ce prețurile au explodat
Știrileprotv.ro
RCA 2021. Cum să nu plătești prea mult pentru asigurare, după ce prețurile au explodat
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Telekomsport
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Rebels with a cause @ELLE New Media Awards 2021
PUBLICITATE
Rebels with a cause @ELLE New Media Awards 2021