Și dacă nu e „de la ei”?

În frumosul an 2017, pe vremea Ordonanței dată de Guvernul Grindeanu. Amintiri frumoase, cu ele rămânem. 

Admit faptul că am fost între primii douăzeci de oameni în fața Palatului Victoria, am plecat de acasă, de pe Academiei, de când a ridicat Iordache de la Caracal (l-ați și uitat pe Iordache de la Caracal?) prima dată baricada stricată a vorbelor „Altă întrebare?!”. 

Admit și faptul că eu am lansat frumoasa strigare „Am ieșit din bulă să vă luăm la… dans”, precum și multe alte scandări trecute pe nedrept în uitare. Eram mai tânăr, ce să mai fac acum. De-ale tinereții!

Am ieșit din bulă pe vremuri, dar am ieșit degeaba. Fiindcă pas cu pas, reformarea justiției s-a făcut, în sensul că s-a întărit în incapacitatea sa de a aduce dreptate. Nu vă gândiți uneori ce o mai face doctorul Oprescu acolo, în Grecia? S-o bronza? Sau îndrăgitul fugar Sebi Ghiță de la sârbi? De ce nu mai vine el pe acasă, pe la Ploiești? Lacheii săi de odinioară o duc foarte bine în noua Românie Educată. Și ce i-o fi trebuit Elenei Udrea să se întoarcă din Costa Rica, să o salte de la bulgari? Și lui Mazăre să lase plajele din Madagascar? Eh, decizii, decizii… 

Nu știu dacă ați remarcat că au trecut opt ani de la protestele acelea, opt ani din viața noastră, s-au întâmplat multe – pandemie, războaie – și ne-am pricopsit cu vântul de gheață al neo-fascismului. Și măcar dacă era doar România. Nu e. 

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Bate vântul extremei dreapta în tot continentul european, ca o contrapondere tragică la crivățul rusesc. Și din noul context geopolitic nu mai ieșim noi doar cu o laringită, niște gaze lacrimogene în nas și o bâtă pe spinare, ca la jandragnianda din 10 august. Alte timpuri! Timpuri noi! Cu inteligență artificială și – vai! – oameni proști ca noaptea pe toate drumurile… 

Poate că problema de fond în mileniul curent rămâne aceea că supraviețuirea este posibilă și în totala absență a creierului. S-a progresat, s-a ajuns la post-sapiens. Și când te gândești că tocmai progresul, sărăcuțul, e atât de hulit… 

E frumos cum rinoceri care n-au ajuns cu lectura nici la Albă ca Zăpada se înfoaie la un student de-al lui Popper (or fi citit „Conjecturi și infirmări”, dar cum, când analfabetismul e atât de evident și de violent?!). 

Că a făcut nemernicul ăla de Soros lumea rea, să ne umplem de non-binari pe la Mizil și de corporații care sug sângele poporului, nu ca pe vremuri când ne furau doar hoții noștri. Dormi liniștit, popor român, ca pe vremea Fondului Național de Investiții. Cineva îți poartă de grijă, altă grijă nu mai e pe lume și tu oricum n-ai nicio vină, ești asigurat de deplina dumitale inocență. N-are cum să fie de la tine. Întotdeauna va fi „de la ei”. 

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Dar, îndrăznesc, dacă e totuși de la noi, de la șpagă și hatâr, de la lașitățile noastre comune, de la lipsa de curaj, de la lipsa de discernământ și de la lipsa apetitului pentru educație care s-a ținut scai de neamul nostru încă de pe vremea viezurelui și a brazdei? N-are cum! 

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News