Pentagonul crede că Europei îi revine rolul principal în sprijinirea apărării Ucrainei, nu Americii 

Dacă Strategia de securitate a Casei Albe punea accentul pe confruntarea ideologică a MAGA cu democrațiile europene liberale și instituțiile UE, strategia militară a Pentagonului este mai puțin confruntațională și reflectă mai degrabă viziunea șefului departamentului de politici al Pentagonului, Elbridge Colby, un teoretician republican care, încă din primul mandat al lui Donald Trump, pleda pentru ideea ca SUA să își retragă gradual amprenta militară din Europa, pentru o concentrare americană în alte părți ale lumii, cum ar Asia-Pacific sau emisfera vestică. 

Documentul dedicat apărării americane se concentrează în mod explicit pe două mari obiective: restaurarea dominației americane militare în emisfera vestică și consolidarea balanței de putere în primul lanț de insule, care cuprinde și Taiwanul, din regiunea Asia-Pacific. 

Documentul dorește menținerea unei balanțe de putere militare în Indo-Pacific, dar nu în ideea ca SUA să umilească sau să stranguleze China, ci pentru a nu permite Chinei să domine chiar ea SUA și aliații săi.

Pentagonul consideră că aliații europeni din NATO sunt mai puternici decât Rusia, prin urmare, sprijinirea apărării Ucrainei împotriva invaziei militare ruse reprezintă responsabilitatea principală a acestora, cu ajutorul esențial, dar limitat, al SUA.

Chiar dacă Pentagonul dorește ca statele europene să își asume o obligație mai mare în privința securității europene, tonul documentului nu mai este unul politic-războinic, specific MAGA, ci pune accent  pe ideea ca SUA să prezerve în continuare relațiile de cooperare cu aliații și partenerii săi tradiționali din Europa sau alte părți ale lumii. 

Ambele strategii păstrează accentul personalist, concentrând ideile de politică externă și securitate americană în jurul figurii unice a președintelui Donald Trump. Așa cum remarca, într-o postare pe X, analistul american Zach Cooper, noua strategie de apărare menționează numele lui Donald Trump de 52 de ori. 

Taiwanul nu mai este deloc menționat în noua strategie de apărare americană

Ambele strategii se îndepărtează de accentul pus pe rivalitatea dintre marile puteri, care a caracterizat prima doctrină a lui Trump, în care China și Rusia doreau „să modeleze o lume antitetică valorilor și intereselor Statelor Unite” și intră în logica stabilității strategice, care presupune o abordare mai conciliantă față de rivalii tradiționali ai SUA. Principiile „realismul flexibil”, nu cele ale liberalismului internaționalist, sunt cele care definesc doctrina Trump 2.0. 

În strategia Departamentului de Război, China este menționată de 24 de ori, emisfera vestică de 22 de ori, Europa de 19 ori, NATO de 15 ori, Rusia de 15 ori, Iran de 13 ori, Israel de 10 ori, Coreea de Nord de 6 ori, Coreea de Sud de 5 ori, Groenlanda de 5 ori, Panama de 5 ori, Ucraina de 4 ori, Canada de 3 ori, Africa de 2 ori, Japonia de 2 ori, Franța o dată, Germania o dată, Mexic o dată, India zero, UK zero, Australia zero, Venezuela zero și Taiwan zero. În schimb, atrage atenția Zach Cooper, Strategia Națională de Securitate menționa Taiwan de opt ori. 

În viziunea Administrației Trump, prioritizarea misiunilor care contează cel mai mult pentru securitatea, libertatea și prosperitatea americanilor ar fi următoarele: 

► Apărarea teritoriului SUA. SUA asumă, inclusiv în acest document, politica de dreapta a securizării frontierele, vecinătăților maritime ale Americii și spațiului aerian, prin ceea ce Casa Albă deja a definit ca fiind corolarul Trump la Doctrina Monroe. 

► Descurajarea Chinei în Indo-Pacific prin forță, nu prin confruntare. „Președintele Trump caută o pace stabilă, comerț echitabil și relații respectuoase cu China și a demonstrat că este dispus să colaboreze direct cu președintele Xi Jinping pentru a atinge aceste obiective. În conformitate cu abordarea președintelui, Departamentul Apărării va căuta și va deschide o gamă mai largă de comunicări militare cu Armata Populară de Eliberare, cu accent pe sprijinirea stabilității strategice cu Beijingul, precum și pe eliminarea conflictelor și dezescaladare, în general”, argumentează documentul Departamentului de Război. 

Obiectivul american nu mai este acela de a domina China, „nici de a o strangula sau umili”. „Obiectivul nostru este simplu: să împiedicăm pe oricine, inclusiv China, să ne domine pe noi sau pe aliații noștri – în esență, să creăm condițiile militare necesare pentru a atinge obiectivul Strategiei Naționale de Securitate de echilibru de putere în Indo-Pacific, care să ne permită tuturor să ne bucurăm de o pace decentă”. 

► Creșterea împărțirii sarcinilor cu aliații și partenerii SUA. 

Strategia Pentagonului susține că nu ar fi una de izolare din lume, însă americanii nu mai doresc să încurajeze relația de dependență a europenilor în materie de securitate față de SUA, care a funcționat de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial și până în prezent. 

„Aliații noștri vor face acest lucru nu ca o favoare pentru noi, ci din propriile lor interese. În Indo-Pacific, unde aliații noștri împărtășesc dorința noastră pentru o ordine regională liberă și deschisă, contribuțiile aliaților și partenerilor vor fi vitale pentru descurajarea și echilibrarea Chinei. În Europa și în alte teatre, aliații vor prelua inițiativa împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei, cu sprijinul critic, dar mai limitat, al Statelor Unite (..) De prea mult timp, aliații și partenerii s-au mulțumit să ne lase să le subvenționăm apărarea. Clasa noastră politică a cules roadele, în timp ce americanii obișnuiți au plătit factura. Cu președintele Trump, o nouă abordare este în vigoare. Președintele Trump a stabilit deja un nou standard global pentru cheltuielile de apărare la summitul NATO de la Haga – 3,5% din produsul intern brut (PIB) pentru cheltuielile militare de bază și 1,5% suplimentar pentru cheltuielile legate de securitate, pentru un total de 5% din PIB”, arată documentul american. 

► Consolidarea bazei industriale de apărare a SUA. 

Președintele Trump dorește o revitalizare a industriei americane, iar pentru a realiza acest obiectiv, SUA vor reinvesti în producția de apărare a SUA, încurajând inovatorii, adoptând noi progrese tehnologice, cum ar fi inteligența artificială (AI) și eliminând politicile, practicile, reglementările sau alte obstacole învechite.

Cum se poziționează SUA față de războiul din Ucraina

Rusia nu mai este catalogată de către SUA în termenii rivalității sistemice, iar ea este retrogradată la stadiul unei amenințării „persistente, dar gestionabilă” pentru membrii estici ai NATO în viitorul apropiat. Din perspectiva securității americane, principala amenințare rusească la adresa SUA rămâne strict arsenalul nuclear. 

Mai mult, Pentagonul consideră că aliații europeni din NATO sunt mult mai puternici decât Rusia și, prin urmare, ar fi în măsură să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cu sprijinul esențial, dar mai limitat, al Statelor Unite. Acest lucru ar include asumarea rolului principal în sprijinirea apărării Ucrainei. 

„Deși Europa rămâne importantă, ea are o pondere mai mică și în scădere în puterea economică globală. Rezultă că, deși suntem și vom rămâne angajați în Europa, trebuie să acordăm prioritate apărării teritoriului SUA și descurajării Chinei (..) Numai economia Germaniei o depășește cu mult pe cea a Rusiei. În același timp, sub conducerea președintelui Trump, aliații NATO s-au angajat să crească cheltuielile de apărare la noul standard global de 5% din PIB în total, cu 3,5% din PIB investit în capacități militare concrete. 

Aliații noștri din NATO sunt, prin urmare, în măsură să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cu sprijinul esențial, dar mai limitat, al Statelor Unite. După cum a afirmat președintele Trump, războiul din Ucraina trebuie să ia sfârșit. Cu toate acestea, după cum a subliniat și el, aceasta este în primul rând responsabilitatea Europei. Asigurarea și menținerea păcii vor necesita, prin urmare, leadership și angajament din partea aliaților noștri din NATO”, conchide documentul. 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.