Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Un terorist doborât târziu declanșează devreme o posibilă confruntare globală între radicalii islamiști și Occident, în 2020.

Generalul iranian șiit, Qassem Soleimani, născut în inima religioasă a Iranului, la Qom, format ca militar în Revoluția Islamică din 1979, conducător al Forțelor de comando ”Quds”, aparținând ”Gărzilor Revoluţionare Islamice” – patriot responsabil, timp de peste 30 de ani, de moartea a sute de mii de irakieni sunniți, în timpul războiului de opt ani dintre irakieni și iranieni, și a sute, poate mii de occidentali creștini – a fost asasinat la Bagdad, la ordinul cumpănit (da!) al lui Donald Trump, președintele SUA.

Pentru că asaltul american asupra aeroportului din Bagdad a avut loc la trei zile după ce ambasada americană de la Bagdad a fost atacată de manifestanți pro-Iran, eveniment care s-a soldat cu uciderea unui contractor american și rănirea mai multor civili. Generalul Soleimani a murit alături de prietenul său șiit, militarul și omul politic irakian, ”locotenentul” său în Irak, Abou Mehdi al-Mouhandis.

Înaltul demnitar irakian este omul alături de care generalul Soleimani a orchestrat – insidios, specific ”intelligence”-ului deprins în tinerețe, când fusese antrenat inclusiv de experții CIA -, sute de operațiuni ucigașe, exclusiv din rațiuni fundamentalist islamice șiite. Cei doi prieteni eliminați dintr-o singură lovitură decisivă au făcut asta împreună, decade întregi, din anii ’90, încoace.

O dilemă în desfășurare: ori Trump a spart buboiul terorismului internațional, ori s-a ”scos” acasă, la Washington, după declanșarea procedurii de destituire a președintelui SUA?

Agenda de securitate internațională s-a blocat literalmente, pe două aspecte aparent importante, care îl privesc exclusiv pe cel care a dat ordinul de eliminare a generalului iranian șiit, cu mii de asasinate religioase la activ, Qassem Soleimani.

Ordinul a fost dat de președintele SUA, Donald Trump. Acestuia i se impută:

1) Faptul că nu a cerut punctul de vedere al Congresului american, pentru atacul de la aeroportul din Bagdad;

2) Atacul a avut loc într-o țară terță (Irakul), care nu se află pe ”lista neagră” a țărilor cu risc de securitate, ori cu potențial terorist ridicat.

Dacă am da crezare exclusive acestor predicate, Donald Trump încalcă reguli și acasă, și în deplasare.

Dar așa să fie, oare?

Simpla trecere în revistă a celor care deploră cu lacrimi din Teheran actul de securitate ordonat de Trump – comandantul suprem al Armatei americane – demonstrează cât de permisivă este securitatea internațională la influențele comerciale și financiare regionale și de interese energetice. Mai mult, cât de multe concesii trebuie făcute ca să fie menținut un echilibru interesat și nemilos, care afectează viața a sute de milioane de oameni, din lumea arabă.

Ayatollahul Kamenei – cel care i-a nășit una dintre cele două fiice ale generalului Soleimani (generalul avea patru copii, dintre care două fete) – a promis o ”crudă răzbunare” împotriva americanilor și a instituit trei zile de doliu național religios în Iran. Federația Rusă, prin Ministerul de Externe, a calificat drept ”hazardat” ordinul de eliminare a generalului iranian.

China stă în expectativă, Germania cere un ton conciliant, Israelul aplaudă actul radical, lângă republicanii americani suportivi ai durelor acțiuni trumpiste.

La rândul lui, Donald Trump joacă persistent o carte externă riscantă, deloc neglijabilă strategic, pentru America.

El continuă politica riguroasă de confruntare cu adversarul strategic, prin retragerea din dosarul iranian (JCPOA), în 2017, urmată de impunerea de noi sancțiuni Iranului. Este lecția dată liderilor europeni, care se văd descoperiți în tentativele individuale de păstrare a relațiilor comerciale bilaterale cu iranienii.

Un atac târziu, care resetează definitiv dosarul iranian

Eliminarea strategică a generalului Soleimani – plănuită de peste 10 ani de NATO, în operațiunile sale anti-teroriste, ca urmare a dezvoltării unei rețele subversive fenomenale de influențare a acțiunilor fundamentaliste islamice în Orientul Mijlociu și nu numai – urmează deciziei de curmare a asasinatelor din ordin religios fundamentalist, în Orientul Mijlociu.

Barack Obama – unul dintre președinții americani care au atins gingaș dosarul iranian – nu a fost dispus să ia taurul de coarne în Orientul Mijlociu, prin scoatere din schemă a lui Qassem Soleimani, al doilea om cel mai puternic din Iran.

Motivul?

Teama repercusiunilor de toate felurile.

Ce se poate întâmpla?

Conflictul SUA-IRAN durează de peste 40 de ani. Autoritățile americane au apreciat că generalul Soleimani a organizat atacurile din ultimele luni asupra bazelor coaliției din Irak, inclusiv asupra ambasadei SUA din Bagdad, din săptămâna care a trecut. La rândul lui, dușmanul istoric al Iranului, Israelul, a confirmat ca a intenționat eliminarea lui Soleimani. Dar nu a făcut-o, fără aprobarea SUA.

Spaima occidentalilor de după anii ’90 – un război deschis cu Iranul

Președinții George W. Bush și Barack Obama au fugit de soluția extremă, pentru a nu semna declanșarea violențelor din Orientul Mijlociu. Decizia lui Trump a stârnit cuibul de viespi, dintr-o zonă a lumii pe care politicienii occidentali nu au înțeles că o pot rezolva prin soluții arabe, și nicidecum occidentale. O eliminare a liderului subversiv iranian care poate declanșa acțiuni ale tuturor părților implicate, până acum echilibrate de praguri de negociere diplomatice.

Trump îi invită pe iranieni la negocieri, după ce a deschis frontul operativ cu o acțiune îndrăzneață. Totul se leagă, în dosarul iranian: și Rusia, și Iranul au fost aliați ai președintelui sirian Bashar al-Assad, în timpul războiului civil desfășurat în Siria. Mai mult, și China, alături de cele două țări, a desfășurat, în decembrie 2019, manevre militare comune in Oceanul Indian și în Marea Omanului.

În Irak, liderul șiit Muqtada al-Sadr le-a cerut ferm luptătorilor săi din ”Armata lui Mehdi” să se pregătească. El a reactivat o miliție care a fost destructurată de 10 ani, care lăsase în urmă acțiuni de teroare absolută, în rândurile soldaților americani din Irak.

Miza americană, după atacul decisiv de la aeroportul din Bagdad

Donald Trump va duce America și lumea în pragul unui război pregătit și așteptat de lideri militari și politici, care timp de 10 ani s-au întâlnit prin cabinete prezidențiale, ambasade și holuri de ambasade, dar și prin nenumărate bilaterale ultrasecrete de ”intelligence”, cu gândul unui profit bănos al unei amânări decizionale, fără rezultat final.

Pentru Trump, lumea e o oportunitate de afaceri americane și de interes naționalist declarat. Asta știm. Prețul petrolului, stabilit la bursele americane, crește, precum fântânile arteziene din Las Vegas.

Ce nu știm, este cât ne costă această afacere globală, la pompa de benzină din colțul cartierului.

Sursa foto: EPA

Citeşte şi:

Iranul este în doliu după moartea generalului Qassem Soleimani. Mii de oameni protestează, prezentatorii plâng la TV

Donald Trump tachinează Iranul pe Twitter după ce a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani: „Trebuia lichidat acum mulți ani!”

Cum ar putea duce criza din Iran la declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. Reacția ONU

Soția lui Nicolae Dobrin: „M-au călcat în picioare, am fost aruncată în stradă cu copiii”
GSP.RO

Soția lui Nicolae Dobrin: „M-au călcat în picioare, am fost aruncată în stradă cu copiii”

Horoscop 19 ianuarie 2020. Săgetătorii sunt încărcați de sentimentalism
HOROSCOP

Horoscop 19 ianuarie 2020. Săgetătorii sunt încărcați de sentimentalism