Țarul politicii monetare mărturisiND versiunea sa despre „lovitura de curs”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ieșirea publică a lui Mugur Isărescu din 18 mai 2025 a fost mai mult decât un raport prin care ne-a spus din nou, voios, că va rata și anul acesta ținta de inflație (4,8% este prognoza cea nouă a BNR pentru 2025). Aia e!
Cuprins:
Nu i-aș spune nici „confesiune a unui bancher”, pentru că, pe de-o parte, mă feresc de vreo aluzie la cartea lui Cresus, și pe de altă parte, pentru că, faptic, domnia sa nu a fost nici o zi bancher comercial. Aia e! Asta nu l-a împiedicat să fie 35 de ani responsabil pe inflație și pe stabilitatea băncilor.
Deci tezele din luna mai ale lui Mugur Isărescu sunt mai degrabă „o mărturisire” despre cum a trăit și tratat „psihoza de curs” începând cu data de 6 mai 2025. Versiunea lui. Într-o altă optică, eu am argumentat că intervențiile BNR au fost dirijate printr-un joc politic îndreptat spre favorizarea deprecierii. Eu am numit-o chiar „dubioasă”.
Pe mine nu m-a convins Mugur Isărescu decât că, ceea ce argumentam în urmă cu trei luni, a fost perfect devoalat, vizavi de politica prietenoasă a guvernatorului față de „capitalurile vagaboande”. Spuneam atunci că „Țarul politicii monetare le promite dobânzi înalte și cursul cum au stabilit”. Asta e!
Mărturisirea lui Isărescu
Ca orice mărturisire și justificarea lui Isărescu în ceea ce privește deprecierea („cursul de 5 lei nu mai putea fi apărat”, după ce a făcut asta zeci de luni cu mai mult de 15 miliarde de euro), include informații, adevăruri și aiureli.
Cum s-a derulat „lovitura de curs”
Să reamintim cronologia deprecierii cu circa 2,25% a leului, post turul 1.
- Luni, 5 mai 2025: rezultatele turului 1 al alegerilor sunt cunoscute de toată piața încă de dimineață. Cursul euro-leu rămâne însă stabil (sub 5 lei), insensibil că Simion a câștigat primul tur.
- Marți, 6 mai 2025, spre prânz: Cursul de deschidere încă este sub 5. La BNR se oprește la ora 13.00 la 5,03 dar urcă spre 5,09 lei pe piețele care nu dorm niciodată. Seara, Marcel Ciolacu decide că a făcut deja prea mult pentru țară și demisionează. Știm acum că domnul Isărescu îl convocase deja la BNR pe ministrul finanțelor (înainte de depunerea demisiei de către Ciolacu), în ceea ce Isărescu numește „celulă de criză”, Tanczos Barna numește „o discuție lungă” iar eu o numesc o îmbrobodire a ministrului finanțelor.
- Miercuri, 7 mai 2025, dimineața: este un moment important pentru cursul, dirijat, în opinia mea, încă de cu o zi înainte spre depreciere, prin BNR. Pun aici și două grafice: primul este cu ziua de 7 mai, al doilea acoperă perioada 22 aprilie-20 mai.
Din primul grafic se observă că intervențiile BNR din 7 mai sunt fie fără amploare, fie fără efect: dacă BNR ar susține că a cheltuit „miliarde de euro”, miercuri 7 mai, ca să apare cursul, e normal să îmi pun întrebarea: a cheltuit miliarde ca să apere o depreciere de 2 bani, de la 5,08 la 5,1 lei?
În data de 7 mai, se mai întâmplă câteva lucruri importante:
- Dimineață, ministrul finanțelor „fezandat” cu o zi înainte de Isărescu, dă mai departe: „este posibilă o aterizare hard, ca să nu spun soft (...) depinde de pilot, depinde de cine conduce avionul (n.r. până aici, cuvinte pe care le recunosc din vecinătatea lui Isărescu). Și apoi, cuvintele lui: „pista este solidă, înălțimea este înaltă”. Dar mai ales: „avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu”. „Buffer” se referă la bani pe care ministerul finanțelor i-a împrumutat deja anterior
- La ora 13.00, BNR comunică un curs sub 5,1 lei (5,0991 lei)
- Între orele 13 și 17, cursul fusese lăsat de BNR să depășească și nivelul de 5,1 lei (de la minimul zilei de 5,08, al 5,12 – primul grafic).
- În jurul orei 17.00, în prima dezbatere publică între candidații rămași, ei sunt întrebați dacă, în cazul în care vor ajunge Președinte și șef CSAT, vor investiga rolul instituțiilor în declanșarea „psihozei de curs”. În întrebare este precizat și nivelul de 5,12 lei pentru un euro, de la acel moment de pe piața valutară.
- Deprecierea încetează, dar dobânzile tensiunile se transmit în dobânzi, așa cum puteți vedea în această casetă.
- Tot din evoluția ROBOR la 3 luni, puteți observa, că în prima zi după turul 1(5 mai), dobânzile au rămas neschimbate față de ziua de dinaintea votului: 5,9%. Și aceste date sugerează de asemenea că BNR a vrut să transmită pieței că vrea ca leul să se ducă peste 5.
Nu a reușit luni (când ar fi fost normal ca piețele să reacționeze imediat dacă erau îngrijorate), iar psihoza a fost declanșată de marți 6 mai 2025, în opinia mea, ca joc politic al BNR. Pentru a pune deprecierea cursului în cârca lui Simion și pentru a exonera de responsabilitate pe cei care au adus economia aici. Am făcut o sinteză destul de bună, în 25 aprilie 2025 în Libertatea (aici), arătând de ce economia este scăpată de sub control.
- Joi, 8 mai 2025: Cursul de schimb rămâne la vârful de 5,12, iar BNR, care abia după perspectiva de a fi întrebat vreodată de CSAT cam ce a făcut ea în zilele astea de mai, pare să fi intervenit semnificativ și duce dobânzile în sus, la 7,25%.
- Poate că dirijarea BNR în jocul politic fusese deja semnalată, pentru cei care au citit în dimineața zilei de 7 mai, articolul meu din Libertatea. Dar au continuat ecouri, desigur, pe persoană fizică, consilierul domnului Isărescu preluat în presă cu opinii (desigur, în pauza de masă de la funcția remunerată de BNR), zicându-ne, la prânz:
O analiză a CSAT privind rolul BNR în declanșarea psihozei de curs poate fi utilă (voi detalia în perioada următoare), pentru că intervențiile, momentele și dimensiunile, rămân: și pe grafice, și în cifre. Poate de aceea a simțit domnul Isărescu nevoia să se mărturisească, în discursul său din 20 mai.
Versiunea lui Isărescu
Sunt foarte multe de analizat în justificările lui Isărescu, prezentate public în 20 mai 2025. Deocamdată semnalez, câteva, punctual, pentru că ele includ informații, interpretări și chiar aiureli, dar și momente când se autodevoalează.
Pe vremuri, își definitiva cuvintele după ce cobora jos, la raport, la tovarășul Filip. Acum nu știu cum mai e, dar, urmărind de vreo 26 de ani activitatea băncii centrale, pot spune că deslușesc ce și cum spune Guvernatorul BNR, oricare ar fi el. Întotdeauna e o diferență între ceea ce vorbește de pe foi, și ceea ce se mai scapă, când pare mulțumit de prestația sa publică. Iată câteva exemple.
- „Semnalul de alarmă l-a constituit (mai ales) faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6, să absoarbă, să ia bani din piață și a și anunțat acest lucru. În consecință am asistat la ieșiri masive.”
Pentru conformitate, luni 5 mai 2025, Ministerul de Finanțe a deschis o emisiune de obligațiuni, în valoare de 500 de milioane de lei. Suma este o glumă (deficitul bugetar finanțat pe primele 3 luni a fost de peste 43 de miliarde de lei). Nu e vorba că Ministerul de Finanțe nu a putut să ia bani din piață, ci că nu a vrut, în special în condițiile în care există „un buffer suficient pe termen scurt și mediu”, cum spunea ministrul finanțelor. Emisiunile de titluri de stat se fac periodic, și în funcție de dobânda pe care o oferă Ministerul de Finanțe, și cererea din piață la acea dobândă, titlurile se emit, sau se amână. Băncile (de la care se împrumută statul pe titluri) au oferit 295 de milioane de lei. Ministerul de Finanțe a respins oferta băncilor. Și cel care a anunțat că Ministerul Finanțelor a respins oferta (nu că nu a putut) a fost, ca de obicei, chiar site-ul BNR.
- „Vă spun acum în clar (n.r. scărpinându-se în cap): banca națională a intervenit și în ziua imediat după alegeri, cu sume mari. Chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediari, așa se face sau de către orice bancă centrală în anumite situații și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o că ne așteptam la diverse mișcări de capital.”
În interpretarea mea, când acest guvernator spune ceva „în clar” scărpinându-se în cap, este ceea ce vrea să se creadă, nu întotdeauna adevărul. „Sume chiar foarte mari”? Graficul nu arată asta în data de 5 mai, și nici dobânzile care au rămas nemișcate. Intervențiile „mari, chiar foarte mari”, înseamnă că BNR vinde euro și cumpără leii din piață și ar fi trebuit să cumpere foarte mulți lei din piață, ceea ce s-ar fi transmis într-o creștere semnificativă a dobânzii din piața monetară. Fix asta nu s-a întâmplat. Dobânzile au crescut semnificativ abia miercuri.
Ceea ce este însă relevant pentru mine este ceea ce apare subliniat. Discuțiile cu intermediarii, cărora le-a spus ceea ce vrea să facă. Intermediarii, sunt de regulă bănci, cel mai des locale. Păi dacă intermediarii știu că BNR este pregătită să vândă euro ca să apare cursul (cu consecința majorării dobânzilor), și au știut asta, de ce ar fi oferit băncile o dobândă mai mică, luni, Ministerului de Finanțe, când știau că peste câteva zile va fi mult mai mare?
- „S-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanțe aici, am discutat și s-au găsit soluții. Deci s-a limitat deprecierea cursului, care putea să fie în situații din astea, se așază pe ieșirile de capital și capitaluri speculative. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare: printre plățile bugetare, așa cum m-am uitat și eu pe cifre, am participat la acea ședință, erau și sume mari de plăți de pensii. Oricum cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice.”
Când îl auzi pe Mugur Isărescu despre „ieșirile de capital și capitaluri speculative”, trebuie să fii destul de sigur să înțelegi că nimeni nu își vinde fabrica luni, pe lei, și marți îi face euro și pleacă cu ei. În principal e vorba de ceea ce eu am numit „capitaluri vagaboande”, adică cele care au venit aici pentru că țarul politicii monetare le-a promis dobânzi înalte și cursul cum au stabilit, aș cum am opinat încă din 18 februarie.
Din nou, în opinia mea fix pentru aceste „capitaluri vagaboande”, după ce a fost declanșată psihoza pe curs, Mugur Isărescu a „limitat deprecierea de curs”. Cum să le penalizeze tocmai pe ele, pe care le-a apărat de atâtea ori nelăsând cursul liber ci înghețându-l la 5 lei pentru un euro, cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană?
Iar apropourile că trezoreria statului în luna mai era goală cu 5 zile înainte de plata pensiilor și că doar el a reușit să plătească pensiile (inclusiv a sa), eu le apreciez pur și simplu ca discurs pentru proști.
Avem Nicușor Dan
Cursul este astăzi, vineri, 23 mai 2025, la BNR, 5,0550 lei pentru un euro. Cu doar 1% mai mare decât înaintea declanșării psihozei de curs.
Dobânda ROBOR la 3 luni este la 7,29%, cel mai mare nivel din 19 ianuarie 2023 și până în prezent.
Rezervele valutare, mult diminuate, după „celula de criză”. Dar nimeni nu poate contesta că avem învingători și învinși: cei care au avut și au garanția că orice, oricum, ei beneficiază de dobânzi înalte și de curs de schimb așa cum au stabilit.
Premierul lui Nicușor Dan
Întrebat fiind cine a fost cel mai bun premier de după 1989, Nicușor Dan, a răspuns: „Cred că a fost Mugur Isărescu, pentru că a limitat cheltuielile statului, a ținut un echilibru al finanțelor publice, și a fost creștere economică în acea perioadă”.
Factual, Mugur Isărescu a fost premier un an, între decembrie 1999 și decembrie 2000. Inflația din 2000 a fost de 45%.
Despre echilibrul fiscal? Citez din cartea (pagina 172) a unui apropiat al domnului Isărescu: „obligațiile neachitate la finalul anului 2000, dar care au fost plătite din bugetul anului 2001, reprezintă un deficit cvasi-fiscal de 1,3% din PIB, la care se adaugă cheltuieli însumând 0,9% din PIB, suportate tot din bugetul anului 2021, ca efect al unor măsuri cu caracter electoral, adoptate de Cabinetul Isărescu în ultimele două luni de guvernare”
Să reamintesc de modul cum a supravegheat sistemul bancar, înainte să devină premier? Banca Agricolă, Banca Albina, Banca Turco-Română, Dacia Felix, Credit Bank, Banca Columna, Banca Internațională a Religiilor, dar mai ales Bancorex? Modul în care le-a supravegheat s-au reflectat în căderea economică de 11% a PIB-ului României, între 1996 și 2000 și la cvasi-dispariția finanțării externe a României și a economiei interne, o dată cu prăbușirea Bancorex.
Dar dacă totuși, a fost așa de bun Mugur Isărescu, de ce nu și-ar întrerupe doar temporar cei 35 de ani de la șefia BNR din al șaptelea mandat, ca să devină și premierul lui Nicușor Dan? Ce alt motiv mai bun ar fi pentru ca în 2029, să merite un al optulea mandat la șefia BNR, când expiră cel dat de Marcel Ciolacu, după ce expirase și cel dat de Liviu Dragnea?
Ce mai e de lămurit
„Am avut niște schimburi de mesaje cu administrația americană. Trebuie să lămurim mult mai bine fenomenul anulării alegerilor din noiembrie anul trecut”, a mai spus Nicușor Dan.
Legat de administrația Trump, discursul Vicepreședintelui Vance a arătat că este lămurită în privința răspunsului privind anularea alegerilor din România, respectiv răspunsul la întrebarea: Cine alege Președintele României? Statul sau votul democratic al cetățenilor?
Din mesajul sec adresat de administrația americană după rezultatul alegerilor prin care Nicușor Dan le-a câștigat în urma eforturilor tuturor de după turul 1, aș îndrăzni să nuanțez: administrația Trump este acum chiar foarte lămurită. Și urmează să vedem în perioada următoare dacă România va fi izolată de piețele financiare de capital, la ce costuri de rezervă, și cu ce eroi. Aia e!
Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea
