Pe cine vor da autoritățile române vina pentru că economia este scăpată de sub control

Estimările FMI vin după ce Eurostat (brațul statistic al Uniunii Europene) tocmai a consolidat că România este pe primul loc, și mult în fața polonezilor, care au rămas în urmă, oricât s-ar strădui. La deficit bugetar. Unde cifrele anunțate de Uniunea Europeană arată 9,3% deficit bugetar real pentru România în 2024 (față de 8,65% declarat românește), iar polonezii nu au reușit decât 6,6%. Media Uniunii Europene a fost de 3,2% (România, aproape triplu). Aia e!

În privința majorării prețurilor, am căzut pe locul doi, după Ungaria. Rata anuală a inflației (măsurată european) a fost în februarie 2025 de 5,2% în România (mai mult decât dublul ratei de 2,3% înregistrată în zona euro). De data asta, ungurii ne-au depășit, cu o inflație un pic mai mare decât România. Aia e!

În privința dobânzilor la care ne împrumutăm, ungurii au fost din nou fruntea. La nivelul lunii martie 2025, rata dobânzilor pe termen lung calculată pentru România era de 6,33% (aproape dublu față de media zonei Euro, de 3,24%), dar sub nivelul Ungariei (7,04%). Aia e! Dacă maghiarii se bucură aici, ar trebui să se uite însă la datele de acum, de final de aprilie. Pe plan internațional, rata dobânzii pentru România este din nou cea mai mare din Uniunea Europeană (7,5% pe an), în timp ce ungurii și-au ieftinit împrumuturile: 7% pe an. Aia e!

Recomandări

Cele două Românii. Nicușor Dan, făcut președinte de mediul urban. Orașele și județele unde și-a zdrobit contracandidatul ANALIZĂ

Cursul de schimb euro-leu e în continuare înghețat, la aproape 5 lei pentru un euro, cu costuri masive în ceea ce privește rezerva valutară și beneficii mari pentru creditori, fie ei titulari ca și capitaluri vagaboande, fie nu. Doar nu le-a promis fățiș creditorilor țarul politicii monetare din România dobânzi înalte și cursul cum au stabilit? Aia e!

Mai sus ați putut evalua primele patru criterii de aderare la zona Euro (cinci în total), din care România îndeplinește la acest moment doar unul (cursul de schimb). Aia e!

Mai mult, actualizând informațiile pe care vi le-am prezentat în luna decembrie 2024, cu ultimele două trimestre încheiate, ajungem la următoarea situație:

• 25 de trimestre consecutive de depășire a deficitului bugetar (care trebuie să fie mai mic de 3% din PIB), cu consecința creșterii nesustenabile a datoriei publice (al cincilea criteriu de aderare)
• 28 de trimestre consecutive (7 ani) în care rata inflației a fost mai mare decât criteriul de aderare la zona Euro
• 30 de trimestre consecutive (7 ani și jumătate) în care România s-a împrumutat mult mai scump decât statele Uniunii Europene, respectiv a ratat criteriul ratelor de dobândă, cu consecința decapitalizării prin dobânzi înalte la credite a populației, a companiilor românești și a statului român – care plătește din taxele și impozitele colectate de la populație și companii datoria publică.

Recomandări

Kremlinul anunță că Vladimir Putin și Donald Trump vor vorbi la telefon diseară

Cu alte cuvinte, Banca Națională a României, sfătuitorul de încredere al tuturor guvernelor de după 1989, și Mugur Isărescu, personal, fiind și cel care l-a meditat gratuit la economie pe Marcel Ciolacu în ultimii aproape doi ani (deci pot presupune că l-a ghidat), pare că au acționat perfect pentru îndepărtarea României definitiv de zona Euro și de dobânzile mici de acolo. Aia e!

În esență, singurul obiectiv economic important de după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, aderarea la zona Euro (parte a tratatului de aderare), l-au umplut de sânge.

Al cincilea criteriu pentru aderarea la zona Euro, datoria publică a României (care trebuie să fie sub 60% din PIB), reprezintă însă un motiv de satisfacție major pentru cei care au acționat pentru îndepărtarea României definitiv de zona Euro. Exceptând cursul de schimb (vom mai vorbi despre el), este singurul pe care Mugur Isărescu nu îl văzuse în mandatele sale ratat. Acum are ocazia.

Cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internațional ne arată că în 2025, Mugur Isărescu și premierul său vor bifa ratarea și a acestui criteriu, urmând ca datoria publică să ajungă la 61,6% din PIB, potrivit estimărilor FMI.

Recomandări

Noaptea câND Nicuşor a devenit preşedintele României REPORTAJ

Sursa: FMI, Prognoze România 2025-2030, World Economic Outlook

Mai mult decât atât, în următorii 6 ani, până în 2030, datoria publică ar urma să depășească 75% din PIB, îndepărtând astfel definitiv România de zona euro și de dobânzile mici din zona euro. Aia e!

Și încă ceva, apropo de dobânzi: cea mai importantă știre de zilele acestea a venit tot de la Washington, în proximitatea noii prognoze FMI, care arată înjumătățirea creșterii economice estimate pentru România în 2025, la 1,6% (economia a crescut cu 0,86% în 2024).

Acolo, la Washington, șeful Trezoreriei Ministerului Finanțelor a anunțat, prin Bloomberg, că „toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”. 

„Următoarea euroobligațiune publică va fi după alegerile prezidențiale și măsurile așteptate luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta, agențiile de rating așteaptă asta”, a mai spus oficialul.

Este primul semnal clar că piața internațională de capital s-a închis pentru România, cu alte cuvinte, România nu se mai poate împrumuta rezonabil de pe piețele externe de capital și că politicile fiscal-bugetare-monetare nu mai pot păcăli pe nimeni? 

Dacă da, aia e!  Urmează recesiune? Aia e! Vor majora taxele și vor amplifica recesiunea? Aia e! Vor deprecia și leul? Aia e!

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.