[Medici Buni] Dr. Dede Maria, Hyperclinica MedLife Titan: „Să fii medic de plămâni înseamnă să fii medic de suflet”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dr. Dede Maria, medic pneumolog la Hyperclinica MedLife Titan, este unul dintre medicii care au fost printre cei mai afectați în timpul pandemiei de COVID-19, fiindcă a avut în grijă sute de plămâni care puteau ceda oricând. Copleșită fizic și emoțional, a oscilat de multe ori de la bucurie – după ce un pacient cu o formă gravă a bolii a reușit să supraviețuiască, la tristețe – atunci când un altul s-a stins. Astăzi, unii dintre cei norocoși îi mulțumesc că le-a salvat viața.
Cuprins:
- În copilărie, mergea cu vitele la păscut și citea
- Studenția la Facultatea de Medicină din Craiova: „Eram studioși, modești și foarte buni prieteni”
- Alegerea pneumologiei: „Interfața noastră cu universul sunt plămânii”
- Medic Bun: „Nucleul e comunicarea, pentru că le aduce la pachet pe toate, empatia, susținerea”
- Medicul subliniază că este importantă atât comunicarea din timpul actului medical, cât și cea de după
„Un medic conștiincios și riguros, cu un comportament plăcut, prietenos, empatic, foarte comunicativă, explicând pe înțeles indicațiile date și observațiile făcute. Urmează să revenim cu plăcere, dacă se poate spune așa”, scrie o doamnă de 67 de ani, care a venit la un screening medical post-COVID-19, pe un site unde pacienții își împărtășesc experiențele.
„Un om și un doctor cum rar găsești”, scrie alt pacient pe același site.
Am mers la Hyperclinica MedLife Titan să stăm de vorbă cu medicul „cum rar găsești.”
În copilărie, mergea cu vitele la păscut și citea
Ideea de a alege drumul Medicinei s-a cristalizat spre finalul liceului, când profesoara ei de biologie a insistat că are potențial și că ar trebui să îndrăznească să dea la Facultatea de Medicină, nu doar la o școală postliceală, așa cum plănuia inițial.
Dr. Maria Dede a crescut în Pietrari, un sat din județul Vâlcea, din apropierea stațiunii Băile Govora, iar copilăria „a fost și grea – pentru că am prins comunismul, cu multe lipsuri care existau atunci – dar și frumoasă, pentru că am crescut foarte aproape de natură, de oameni, de muncile agricole”. Familia ei avea animale, așa că în timpul liber participa la activitățile gospodărești și își dădea seama „cât de grea e munca de jos”. Când mergea cu vitele la pășune, citea scriitorii români interbelici și visa să ajungă departe.
Părinții ei erau modești – mama era cercetător tehnician în pomicultură, iar tatăl, șofer – și nu erau pregătiți pentru ideea ca fiica lor să meargă într-un centru universitar. Ea ar fi fost prima din familie care face o facultate.
Studenția la Facultatea de Medicină din Craiova: „Eram studioși, modești și foarte buni prieteni”
După ce diriginta și profesoara de biologie au stat de vorbă cu mama ei, au hotărât împreună să dea la Medicină. I s-a părut că a pus o presiune uriașă pe umerii mamei. „Nu știam cât o să reușească să mă susțină. Tata era mai puțin implicat și atunci totul se revărsa asupra mamei. Dar am luat această decizie împreună”, îmi povestește într-o după-amiază de mai, într-un cabinet din Hyperclinica MedLife Titan. În ochi i se citește recunoștința față de mama care îi trimitea regulat pachete cu mâncare și îi plătea căminul. Facultatea de Medicină a făcut-o la Craiova, pentru că Bucureștiul era o noțiune care îi copleșea atât pe ea, cât și pe părinți.
În grupa în care a ajuns s-a simțit norocoasă. „Eram studioși, modești și foarte buni prieteni.” I-a plăcut foarte mult ORL-ul, datorită profesoarei care „ținea niște cursuri libere, cu o acuratețe și un stil didactic extraordinar, încât plecai din sală, dacă erai atent, cu noțiunile deja fixate.” Însă avea o atracție și spre partea pulmonară, i se părea interesant să se uite pe un tomograf, „era ceva foarte inovativ atunci, pentru că noțiunea de tomografie abia se vehicula când am terminat facultatea”, la începutul anilor 2000.
Alegerea pneumologiei: „Interfața noastră cu universul sunt plămânii”
A făcut rezidențiatul în pneumologie în București și astăzi crede că a ales bine, pentru că pneumologia e o ramură vastă, dar mai ales pentru că:
Să fii medic de plămâni înseamnă să fii medic de suflet. Pentru că noi respirăm cu plămânii, suflarea e în plămâni. Interfața noastră cu universul sunt plămânii. Ei ne ajută să introducem oxigenul și fără el n-am exista.
Pentru că aerul nu e steril, plămânii sunt prima barieră – partea de căi respiratorii superioare și inferioare trebuie să filtreze tot ce e în atmosferă, spune dr. Dede. De aceea, plămânii se află la interfața cu multe afecțiuni și de multe ori, este nevoie de multidisciplinaritate. Spre exemplu, atunci când gestionează cazurile unor pacienți care au aritmie, hipertensiune sau apnee în somn, dr. Dede lucrează cu colegii ei cardiologi.
De asemenea, în situațiile în care are pacienți care sunt suspecți de cancer pulmonar, îi îndrumă spre alți colegi, pentru bronhoscopie și computer tomograf. „Sunt situații în care e nevoie să integrăm pacientul și să treacă prin mâinile mai multor specialiști. Și de aceea, e important ca unul dintre medici să facă o sumarizare a tot ce se întâmplă și să îi explice pacientului, pentru că poate să fie puțin speriat, preocupat, să nu înțeleagă exact ce etape are de urmat”, subliniază aceasta. Iar ea este de multe ori acest medic.
Medic Bun: „Nucleul e comunicarea, pentru că le aduce la pachet pe toate, empatia, susținerea”
De multe ori, în cabinetul acesteia ajung pacienți mai în vârstă, care au fumat mult, „acesta fiind factorul de risc numărul 1 al cancerului pulmonar”, spune medicul. După ce le vede radiografia, le explică, în linii mari, că „au o umbră pe radiografie sau o pată, dar că trebuie să vedem mai multe pe tomograf.” E de părere că nu este corect să le spună că sunt suspecți de cancer până nu fac computerul tomograf, iar apoi medicul oncolog le comunică rezultatul tomografului. Dr. Dede vorbește însă cu familiile acestora, de când le vede radiografia, și le spune despre existența acestei posibilitate, ca să îi pregătească psihic. Știe că e important să îi încurajeze atât pe pacienți, cât și pe aparținătorii lor, și le spune despre posibilitățile de tratament care există astăzi pentru această boală.
Nucleul e comunicarea, pentru că le aduce la pachet pe toate, empatia, susținerea, și atât timp cât îți pasă de pacient, să îl vezi bine, nu poți să faci una fără alta.
Dr. Dede stă mult de vorbă cu pacienții când vin prima dată la consult și încearcă să integreze toate informațiile pe care le are la dispoziție, nu doar pe cele pneumologice. „Dacă are o afecțiune în sfera ORL, în sfera cardiacă, să văd în ce măsură le corelez cu afectarea pulmonară, dacă are teren alergic, verific dacă are radiografii, CT, ce istoric a avut”, spune aceasta. „Și în momentul în care examinez, explic ce văd pe o radiografie, despre ce este vorba, dacă are rost să se îngrijoreze sau nu”.
Medicul subliniază că este importantă atât comunicarea din timpul actului medical, cât și cea de după
Unii pacienți care suferă de boli cronice au numărul ei de telefon și atunci când au întrebări medicale sau traversează perioade de acutizare, îi sfătuiește telefonic. „Și pentru ei contează că au un punct de sprijin undeva. Poate uneori sunt panicați și fără motive reale și dacă stăm un pic de vorbă și le explic ce trebuie să urmărească, că e doar ceva temporar și doar îi preocupă mai mult decât trebuie, se relaxează și la următorul control îmi spun «da, a fost totul ok, mi-am revenit zilele următoare»”. De asemenea, în cazul în care sunt niște abateri importante de la parametrii vitali, îi cheamă la cabinet sau îi îndrumă spre camera de gardă. „Important e să le dăm direcția”.
Pentru ca sistemul românesc să producă mai mulți medici buni și să îi păstreze în țară, dr. Dede Maria e de părere că ar trebui să existe mai puțină birocrație în etapele legate de obținerea de noi competențe, să fie aparatură medicală performantă în toate unitățile medicale, „dar și condițiile umane necesare, inclusiv partea financiară”. Totodată, contează și respectul din partea pacienților, crede aceasta. O parte dintre oameni sunt respectuoși, o parte sunt decenți, iar o parte sunt „atipici”. Însă „trebuie să-i tratăm pe toți frumos și egal, nu trebuie să punem pe nimeni la punct, pentru că dacă ei au niște păreri ale lor, poate au și niște frustrări și e bine să-i ascultăm și doar să le spunem și părerea noastră”, continuă medicul.
Dr. Dede își ia resursele emoționale pentru profesionalismul, răbdarea și comunicarea cu grijă pe care le oferă pacienților din familia care o iubește și o susține: are un soț economist și o fiică adolescentă, care visează și muncește să fie actriță.
***
Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI. Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.
