Tinitus (țiuitul urechilor): cauze, simptome și tratament

Cuprins:

Poate fi constant sau intermitent, de intensitate variabilă și poate afecta una sau ambele urechi. Deși adesea benign, tinitusul poate fi extrem de deranjant și poate afecta semnificativ calitatea vieții, somnul, concentrarea și starea emoțională a persoanei.

Care sunt cauzele tinitusului?

Tinitusul este, de cele mai multe ori, rezultatul unei leziuni sau disfuncții la nivelul sistemului auditiv. Există numeroase cauze potențiale:

pierderea auzului legată de vârstă – pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, auzul se deteriorează în mod natural, de obicei începând în jurul vârstei de 60 de ani;
expunerea la un zgomot extrem de puternic poate deteriora celulele senzoriale ale urechii interne, declanșând tinitus temporar sau permanent;
blocarea canalului auditiv extern cu cerumen (dopuri de ceară) sau corpuri străine mici, intrate în ureche;
otoscleroza – creștere osoasă anormală în urechea medie, ce reduce transmisia sunetului, putând cauza tinitus;
boala Meniere – afecțiune a urechii interne care implică acumularea de lichid și presiune;
afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare;
traumatisme la cap sau gât, ce pot afecta nervii sau vasele de sânge care irigă urechea internă sau creierul;
tumori (în cazuri rare) – neuromul acustic este o tumoră benignă, cu o creștere lentă, pe nervul cranian care leagă urechea de creier; poate provoca tinitus într-o singură ureche, pierderea auzului și probleme de echilibru;
afecțiuni vasculare – ateroscleroză, malformații arteriovenoase, tumori vasculare; pot schimba fluxul sanguin și pot produce un tinitus pulsatil;
anumite medicamente dăunătoare pentru ureche: antibiotice; unele diuretice; antimalarice; anumite antidepresive; medicamente chimioterapice etc.;
alte afecțiuni: boli tiroidiene; anemia; diabetul; fibromialgia; depresia și anxietatea.

Manifestări specifice tinitusului

Tipul tinitusului:

țiuit;
zumzet sau bâzâit;
șuierat;
clinchet sau pocnituri;
sunet de cascadă
huruit etc.

Caracteristicile tinitusului:

intensitatea poate varia de la un sunet abia perceptibil la unul extrem de puternic;
tinitusul poate fi continuu sau intermitent;
poate fi localizat într-o singură ureche sau în ambele.

Impactul asupra calității vieții:

tulburări de somn;
dificultăți de concentrare;
anxietate, iritabilitate și depresie;
dificultăți de auz.

Dacă te confrunți cu astfel de simptome, nu amâna întâlnirea cu specialistul: medic ORL Călărași

Cum se pune diagnosticul de tinitus?

Diagnosticarea implică identificarea cauzei subiacente, deoarece tinitusul în sine este un simptom:

Anamneza

Medicul va întreba despre:

natura și caracteristicile tinitusului;
factorii declanșatori sau agravanți;
istoricul medical;
expunerea profesională sau recreațională la zgomot;
istoricul familial.

Examinarea fizică

verificarea urechii externe, a timpanului și a funcției nazale / sinusale;
auscultația cu stetoscopul, pentru a detecta tinitusul pulsatil;
evaluarea articulației temporo-mandibulare;
examen neurologic, pentru a exclude probleme neurologice.

Teste audiologice

audiogramă: testul standard pentru evaluarea auzului;
tinitometrie: măsoară frecvența și intensitatea sunetului perceput de pacient.

Investigații imagistice (dacă este cazul)

RMN;
CT;
angiografie.

Analize de sânge

Pot fi efectuate pentru a exclude cauze precum anemia, problemele tiroidiene sau diabetul.

Opțiuni de tratament pentru tinitus

Tratamentul implică un management al simptomelor și al cauzei subiacente:

Tratamentul cauzei subiacente

îndepărtarea cerumenului;
schimbarea medicației;
tratamentul bolilor asociate;
tratamentul otosclerozei;
intervenții chirurgicale pentru tumori (neurom acustic) sau anomalii vasculare.

Terapii de gestionare și adaptare

terapia de reantrenare a tinitusului;
terapia cognitiv-comportamentală: ajută pacienții să schimbe modul în care gândesc și reacționează la tinitus;
terapii de relaxare și gestionare a stresului asociat tinitusului.

Medicamente recomandate

Nu există un medicament specific aprobat pentru tinitus. Cu toate acestea, unele medicamente pot fi utilizate pentru a gestiona simptomele asociate:

antidepresive triciclice: pot reduce severitatea tinitusului la unii pacienți, dar au efecte secundare;
anxiolitice (benzodiazepine): pot reduce anxietatea legată de tinitus, dar sunt folosite pe termen scurt din cauza riscului de dependență.

Modificări ale stilului de viață

evitarea factorilor declanșatori;
dietă echilibrată și exerciții fizice regulate;
managementul somnului.

Tinitusul poate fi o provocare, dar nu este o problemă medicală fără soluție. O abordare holistică și personalizată poate oferi o ameliorare semnificativă a manifestărilor resimțite. Primul pas este consultarea cu un medic ORL-ist pentru a identifica posibilele cauze și a exclude afecțiuni grave.

Ulterior, prin combinarea terapii pentru manifestările tinitusului și modificări la nivelul stilului de viață, majoritatea pacienților gestionează eficient această problemă medicală, reducându semnificativ impactul asupra calității vieții.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al unui medic ORL-ist. Dacă acuzi țiuit în urechi sau alte forme de zgomot fără o expunere la o sursă de sunet externă, programează-te pentru un consult de specialitate la Alpha Clinic!

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/14164-tinnitus

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-tinnitus-basics

Foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE