Jucatorul lui Dinamo Kiev joaca. Asta e cel mai important! Face spectacol la turneul de sala de la Brasov, acolo unde formeaza o echipa solida impreuna cu rapidistul Marius Constantin, cu localnicii Negoita si Todoran, cu ”aradeanul” Mara sau cu internationalii Tamas, Marica, Cernat, Marius Niculae si Adi Ilie. Baga alunecari, trage bine, are plamani. E optimist, comunicativ, dornic sa arate ca nu a murit pentru fotbal.
Libertatea: Cum te simti?
Tibi Ghioane: Foarte bine. Am intrerupt tratamentul de cateva saptamani, dupa ce mi-au iesit perfect analizele de la laboratorul din Germania, iar lucrurile decurg bine. De altfel, pe 5 ianuarie voi incepe pregatirea la prima sau la a doua echipa a lui Dinamo Kiev. Sper sa ajung si in lotul mare. Chiar daca nu am mai jucat la nivel inalt de doi ani!
Cat de repede?
E, nici chiar asa! Nu are rost sa ma grabesc! Nu mi-am propus sa reintru cu orice pret, ci vreau o intoarcere calculata. Sa va spun sincer, eu sper sa mai joc, dar daca doctorii imi vor spune ca nu voi mai putea continua, nu e nici o problema!
Presedintele Surkis a spus mereu ca e alaturi de tine…
Alaturi de familie, dan-sul a fost principalul sprijin pentru mine in toata aceasta perioada. Am discutat cu domnul Surkis imediat dupa Sarbatori, cand ne-am urat toate cele bune. I-am promis ca o sa dau tot ce pot sa revin la forma care m-a consacrat. Anul asta mi-am ros unghiile in fata televizorului. Kievul n-a avut un an bun si
i-am spus patronului ca de-abia astept sa fiu iarasi alaturi de baieti. Ma uitam la meciul cu Steaua din Ucraina si nu-mi venea sa cred. Ma durea sufletul sa vad o surpriza asa neplacuta pentru mine, o infrangere atat de drastica.
Ce speri de la noul an?
Sa fie renasterea mea pentru fotbal! Daca totul va fi ca uns, vreau sa revin inclusiv la lotul national! Poate nu chiar in 2007, pentru ca va dura probabil ceva timp pana voi fi la un nivel de selectionare, dar am voie sa visez, nu?
„Familia a suferit mai mult”
”Tibi a suferit foarte mult, dupa ce presa a scris ca el are probleme de natura psihica. Din contra, e un om foarte incercat, care a reusit sa treaca foarte bine de momentele grele. Tatal lui, sofer de TIR, a disparut acum multi ani si nu a mai fost de gasit nici pana in ziua de azi. Acum si-a jurat ca va reveni sus si pentru parintele sau: „Sa ma vada ca sunt fotbalist mare””, a povestit un prieten al fotbalistului originar din Targu Secuiesc. Ghioane a fost laconic in ceea ce priveste familia: ”Eu cred ca nici n-am sesizat pericolul prin care am trecut. Familia a fost mult mai afectata decat mine”.