În sezonul 2004-2005, Ion Mocanu a renunţat definitiv la handbal special pentru a-i face loc în echipa Dinamo lui Marian Cozma. “Simţea că sunt ca un al doilea tată pentru el. Am zis să-l las să joace meci de meci, să nu mă mai bag eu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Iar el a prins curaj”, povesteşte Mocanu, reprofilat acum ca angajat în Poliţia Capitalei.
Îl trăgea de urechi pe «Păsărilă
Între Cozma şi Mocanu se crease o relaţie specială. Primul a deprins tainele postului de pivot de la antrenorul principal Ioan Checicheş, dar şi de la “secundul” Mocanu. “L-am sfătuit întotdeauna să se ţină de sport, că are toate atuurile pentru a ajunge mare. Şi mă asculta. Şi, oricum, primisem mână liberă de la tatăl lui şi îi mai dădeam câte o palmă după ceafă, îl mai trăgeam de urechi. Dacă nu se întâmpla nenorocirea, în câţiva ani ar fi ajuns cel mai bun pivot din lume”, spune fosta glorie a lui Dinamo şi a echipei naţionale. În condiţiile în care ancheta ce ar trebui să scoată la lumină circumstanţele exacte ale morţii lui Cozma se tergiversează, iar inculpaţii n-au fost încă aduşi în faţa instanţei, Ion Mocanu emite o judecată cutremurătoare: “N-o să se afle niciodată adevărul! Până acum ar fi trebuit să se cunoască mobilul crimei, dar poliţia maghiară ba arestează pe unii, ba le dă drumul, iar martorii îşi schimbă declaraţiile”.
La Dinamo până la 43 de ani
Unul dintre cei mai longevivi handbalişti români, Ion Mocanu, a îmbrăcat tricoul lui Dinamo până la vârsta de 43 de ani: “Pot evolua şi acum în Liga Naţională, dacă mă pun pe pregătire fizică două luni şi slăbesc zece kilograme. Nu ştiu câţi jucători mă pot depăşi dacă mă apuc. Mă îngrozesc că din spate nu vine nimeni de valoare”.