Mihaela Dascălu, cea mai mare patinatoare de viteză din istoria României, locul 6 la JO 1992: „Suntem pe perfuzii! Ce poate mânca un sportiv cu 75 de lei pe zi? Și dacă e la dietă e greu”

• Danezii au fost pionierii patinajului viteză. Încă din secolul al XIII-lea, foloseau canalele înghețate să se deplaseze între orașe. Primele întreceri au fost organizate în Olanda (aproximativ la 1600), cel dintâi concurs oficial a avut loc în 1863 (Norvegia), conform COSR
• Întrecerile masculine de patinaj viteză au fost introduse în programul olimpic în 1924, la prima ediție, la Chamonix, iar cele feminine, în 1960. România a participat în premieră la întrecerile din 1980, la JO de la Lake Placid.
• Cea mai bună clasare a obținut-o Mihaela Dascălu, locul 6 la JO de la Albertville (1992), la 1.000 m. La Lillehammer 1994 s-a clasat pe locul 8 la două probe, la 1.500 și 3.000. La Nagano 1997, a fost pe 24 (3.000 m) și pe 34 (1.500 m) și a purtat drapelul la ceremonia de deschidere.
• Mihaela Dascălu are în palmares și un bronz mondial, pentru clasament general, Allround (1994; 3.000 de metri, plus 1.500 de metri), pentru care a încasat 800 de mărci germane.

„Suntem pe perfuzii”

Libertatea: Doamna Dascălu, știu cum se întreabă, dacă n-am mai vorbit de mult timp: ce ați făcut în ultimii 5 ani?
Mihaela Dascălu: Sunt tot în sport, director la CSM Brașov, club unde activez din 2022 și care aparține de Agenția Națională pentru Sport. Ne târâm, cum se spune, cam cum fac toate cluburile ANS. Suntem pe perfuzii… Din an în altul așteptăm că ba se schimbă, ba nu se schimbă, ba se0 descentralizează, ba nu!

– Aveți și secție de patinaj?
– Da! Avem 5 copii. E greu. Ce credeți că poate mânca un junior cu 75 de lei pe zi, cât avem alocați. Nu ies nici dacă ești la cură de slăbire!

– Cam câți copii sunt legitimați la patinaj în toată România?
– Sub 100, cu tot cu juniori și seniori, fete și băieți! E și asta o explicație, că nu mai au bază de selecție. Sportul de jos nu mai există. Una e să-ți răsară 3 sportivi din 200-300, alta să ai trei și să vrei să-ți iasă 3. Am înțeles că nu se mai poate ca pe vremuri, când stăteam 6 luni în cantonament, perioade lungi, cu 6-7 ore de antrenamente pe zi.

N-ai cum să mai faci sistemul acela centralizat dinainte de 1990. Iar multe familii se gândesc la ce primesc dacă-și dau copilul la sport. Sincer, nu cred că vom prinde în viața asta o medalie la sporturile de iarnă. Poate vreun efort personal și un talent ca David Popovici…

Știu că Eduard Nitu a luat un aur la Cupa Mondială juniori, chiar se bate cu un elev de-ai mei. Și mai e fata asta, Mihaela Hogaș, care mi-a bătut cred că recordul național de la sprint, 500 de metri, e pe la 39 de secunde. Bine, acum sunt patine clape, cu triplă extensie, permit musculaturii să nu mai fie așa rigidă.

Sportivii de azi nu fug nici la timpii mei de acum 20 de ani, în condițiile în care totul a evoluat, tehnica de alergare, patinele. Polonia și Ungaria, țări care nu se vedeau când făceam eu patinaj viteză, ne-au depășit. Noi am tot făcut pași înapoi.

• Recorduri personale, conform Olympics.com: 500 de metri – 40,65 (1994); 1.000 de metri – 1:19,97 (1994); 1.500 de metri 2:04,02 (1994); 3.000 de metri – 4:21,83 (1998); 5.000 de metri – 7:30,04 (1996).

„Au zis că nu-mi dau premiul din cauză că nu sunt legitimată”

– Cum ați început patinajul?
– Cu artisticul, în 1977, la 7 ani, am făcut vreo 2! Nu am avut posibilitatea să promovez… La un moment dar, am câștigat un concurs pentru copii, dar au zis că nu-mi dau premiul din cauză că nu sunt legitimată nicăieri. Părinții s-au supărat foarte tare și m-au retras. Eram bună la „cerculețe”, „opturi, program artistic”, notele cele mai mari. Am avut apoi șansa ca o vecină să fie colegă de școală cu nevasta antrenorului Urlich, de la patinaj viteză Și la dânsul m-am dus!

– Unde erau piste de viteză în perioada de care vorbiți?
– Una mare și lată, naturală, în spatele patinoarului din Miercurea Ciuc. Era un inel betonat, se umplea cu zăpadă, când venea frigul îl stropeau cu apă, îngheța, apoi îi „preparau” unghiurile cu un tractor cu lamă… Acum, de exemplu, la Inzell, în Germania, costurile sunt mai mici decât la Ciuc, unde, oricum, nu se mai concurează.

S-au mai făcut patinoare, dar una e una, și alta e alta, e altceva pentru patinaj viteză. De exemplu, olandezii, care sunt maeștrii acestui sport, au patinoarul de hochei în mijlocului pistei de patinaj viteză! Nu mai că eu am văzut la ei tunel de vânt, senzori care arată cum lucrează mușchii, și asta acum 30 de ani, nu ieri! N-au zăpadă, dar au gheață!

Pleurezie, treapta I, dopajul

– E cunoscut episodul cu suspendarea pentru dopaj, de la Mondialele de juniori de la Seul, din 1988. Cum ați depășit momentul? Erați doar o adolescentă.
– Am fost suspendată un an și jumătate. Am avut o mare dezamăgire, ce-i drept, dar și credința că mi s-a făcut o mare nedreptate.

– În ce sens?
– Cu un an înainte, în 1987 făcusem pleurezie și am primit medicație de la centrul de medicină sportivă… Am sta în spital două luni, ca să dau treapta I, am ieșit din spital să mă duc la examen… Probabil din lipsa de informații, am primit decanofort pentru uz terapeutic. Iar la Mondialul de juniori de la Seul, se testa primul aparat din lume care putea decela substanțe ingerate în ultimii doi ani. Pregăteau testările pentru JO de vară. Așa am picat eu testul.

• Mihaela Dascălu și Cerasela Hordobeţiu au ratat Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Calgary 1988. Antrenorul de atunci, fostul şef FR de Patinaj Adrian Ciobanu, a recunoscut că le administra sportivelor anabolizante.
• Tehnicianul acuza lipsa unui sistem științific de dopaj, favorurile făcute altor federații din România în problema „medicamentației”. Declarația lui a fost descoperită în arhivele CNSAS de jurnalistul Justin Gafiuc, în 2009.
• La 21 de ani distanță, Ciobanu admitea că nota de atunci este reală: „Eram un antrenor tânăr, fără experienţă. Am fost trimişi pe post de cobai la Seul, pentru că în acel an urmau să se desfășoare Jocurile Olimpice”.
• „Asiaticii au venit cu aparate ultramoderne şi am avut astfel două sportive care au fost descoperite dopate, Mihaela Dascălu și Cerasela Hordobețiu. Pe atunci, diureticele care să mascheze anabolizantele nu erau pe lista interzisă”, declara Ciobanu în Prosport. În anii 90, Ciobanu a antrenat în SUA, iar în 2004 a revenit în țară.

„M-am antrenat ca nebuna. Autodidactă”

– Ce-ați făcut cât ați fost suspendată?
– M-am antenat ca nebuna! Am revenit la clubul-mamă, la Tractorul, tot la domnul Urlich. Bine, mi-am terminat și studiile la IEFS, am fost autodidactă în ale antrenoratului și eram propriul meu tehnician!

Iar la Albertville, în 1992, am venit pe 6 la 1.000 metri; cea mai bună performanță olimpică a României la patinaj. Prima a fost americanca Bonnier Blair, apoi chinezoaica Ye Qiaobo și nemțoaica Monique Garbrecht, pe care am bătut-o de multe ori.

Iar în 1994, la Lillehammer, când am fost pe 8 și la 1.500, și la 3.000, știu că bronz a fost Gunda Niemann, care era fostă atletă, și, dincolo, Claudia Pechstein, tot nemțoaică. Cu ele mă băteam la Cupele „Prietenia” ale țărilor comuniste. Contra Claudiei am concurat, la un moment dat, în Coreea de Nord, eu am câștigat atunci!

800 de mărci germane pentru bronzul mondial AllRound

– Aveți și un bronz la Mondiale, în 1994.
– Da, pentru AllRound, clasament general, 3.000 și 1.500 de metri, unde am fost argint. Cred că am luat un premiu de 800 de mărci germane… În principiu, e cea mai dragă performanță, rămâne totuși o medalie.

Să mai trec și locul 3 la Cupa Mondială, la proba de 1.500 de metri din 1994, la Innsbruck.

– La un moment dat, ați lucrat în FR de Patinaj, când președinte era chiar Adrian Ciobanu, antrenorul dv. din 1988.
– Am fost vicepreședinte, din 2010 până în 2016. Am prins și dizolvarea. Ceea ce știu e că de ani sunt prin tribunale. Dizolvată. La acest moment, există doar cineva care este reprezentantul României și ține legătura cu forurile internaționale.

„N-am mai fost de acord cu ce se întâmpla la federație”

– Ați lucrat cu tehnicianul care a recunoscut că v-a dopat.
– La început, chiar l-am sprijinit la federație. Am plecat după ce n-am mai fost de acord cu ce se întâmpla acolo.

• În 2013, Gazeta Sporturilor a dezvăluit, în serial, neregulile din FR de Patinaj. Ciobanu „a transformat federaţia finanţată de MTS și COSR într-o sursă de bani privaţi pentru el și pentru persoane sus-puse din sportul românesc”, se arată pe tolo.ro.
• Extrasul de cont arată că Adrian Ciobanu a folosit cardul alimentat de la buget pentru cumpărături personale efectuate în Statele Unite, la Salt Lake City, 1.000 de euro cheltuieli în America și peste 25.000 de euro cheltuieli din ianuarie 2011 și până în 31 octombrie 2012.
• Între altele, „președintele Ciobanu și-a făcut la Unicredit un card cu numele său, asociat contului unde MTS finanțează Federația!”, iar „federaţia a decontat 28.440 de lei pentru un cantonament de pregătire pentru FOTE, derulat teoretic la Brașov în 27 februarie-3 martie 2012, dar care n-a existat în realitate. Hotelurile și instituţiile ale căror facturi fuseseră predate la decontare către COSR au răsturnat versiunea federației”.
• Federaţia Română de Patinaj a fost dizolvată în 2018, din cauza neregulilor financiare. Fusese înfiinţată în 1924.

La nivel de materiale, am ajuns și în urma Mongoliei… Am fost acolo, la un moment, erau vai de capul lor, apoi i-am văzut cu echipament de 10 ori mai bun și mai rezistent ca al nostru. Și nu cred că puteam lua medalie fiindcă noi nu mai avem bază. Totul de aici începe!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE