Provenind dintr-o familie de fotbaliști și handbaliste, ucraineanca Iulia Dumanska a ales să practice sportul. Soții Marta au văzut-o în 2011, an în care au și adus-o la clubul băimarean CS Marta, unde ea a devenit rapid liderul echipei sale.
A învățat în trei luni limba română și a dorit – din prima clipa – să devina cetățean român. Își agățase tricolorul de ghiozdan, îl pusese și în cameră și își făcuse, simbolic, un buletin românesc.
Iulia, născuta într-o familie de fotbaliști și handbaliste
Iulia Dumanska (născută pe 15 august 1996, la Horodenka, în Ucraina) s-a apucat de handbal în 2007, în orașul natal. Provenind dintr-o familie de sportivi, nu din mama în fiică, ci din… bunică in nepoata, Iulia nu avea cum să nu iubeasca sportul.
„Tata a fost fotbalist, mama – portar de handbal, am o soră care e și ea portar de handbal si ea. Bunicul meu a fost un fotbalist bun și bunica a fost portar de handbal”
„Brațe”, primul cuvânt învățat în limba română
În 2011 a venit în România cu echipa sa și a evoluat la un turneu internațional din Romania. Soții Ioana și Ioan Marta au văzut-o si, în același an, Iulia s-a legitimat la Clubul Sportiv Marta Baia Mare. Avea 15 ani neîmpliniți.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_125f6f06a61abc94fd2d7f90fc960fbc.jpg)
„Când am venit prima oară în România eram un copil mic, fără parinți alături, nu știam limba româna și vorbeam cu ceilalți în limba engleza. M-a ajutat Tudor Marta, pe care eu îl consider «fratele» meu, m-au ajutat doamna și domnul Marta. În fiecare seară, după antrenamente, încercam să citesc și să scriu câte ceva în limba română. În trei luni am învățat limba. Primul meu cuvânt a fost «brațe», deoarece sunt portar și tot timpul trebuia să vorbesc cu fetele din apărare. Alte cuvinte pe care le-am învațat printre primele au fost «mută» și «pivot»”, povestește handbalista pentru eMaramures.ro.
„A fost foarte grea acomodarea. Știa limba engleză și am început să exersam acasa limba română. A fost foarte studioasa, scria tot ce îi spuneam și, până la urmă, a reușit să învețe. Este un copil deosebit: mi-aș dori ca toți copiii să fie ca și ea. La școală s-a adaptat”, spune Ioana Marta, cea pe care Iulia o alinta ‘mama româncă’.
„Pe lângă calitățile ei motrice foarte bune, este «sufletul» echipei: știe să le incurajeze pe colege atunci când e nevoie, închizând poarta, și asta cred eu contează cel mai mult”, declara Ioana Marta.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bde6d4b6e5abbd97f5793cc2260d3216.jpg)
„Din prima zi mi-am dorit să devin cetățean român”
„Când am venit prima oară în România am auzit că, dacă am cetățenie ucraineană, pot primi și cetățenia română. Asa că din prima zi mi-am dorit să devin cetățean roman. Am cumparat un tricolor și mi-am pus o bucățică din el pe ghiozdan, iar alta în cameră”, povestește tânăra care acum apără poarta naționalei României la handbal.
Iulia, care a mai jucat la Neptun Constanța și HCM Baia Mare înainte să ajungă la Craiova, a primit cetățenia română în 2016.
„Scria perfect gramatical, dar cu pronunția era mai dificil. În momentul în care și-a propus să ia cetățenia, își agățase tricolorul la ghiozdan. Avea și buletin făcut pe calculator. Ne zicea că e deja româncă” își amintește Ioana Marta.
Iulia Dumanska, bronz cu naţionala de tineret a României
După ce a primit cetăţenia română, Iulia Dumanska a putut să fie chemată la echipa naţională, iar în 2016 a bifat primele selecţii la „tineret”, unde a câştigat medalia de bronz la Campionatul Mondial U20 din Rusia. În acelaşi an, handbalista a făcut pasul spre echipa mare, unde a reuşit să bifeze 14 selecţii până în prezent şi alături de care a fost prezentă la Campionatul Mondial de handbal feminin din Germania, disputat în decembrie 2017.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a59def75b3071645b1c015be02249448.jpg)
Superba jucătoare a impresionat si la Mondialul de anul trecut, unde a ținut poarta închisă timp de 18 minute în meciul cu Spania.
Citește și:
EXPERIMENT LIBERTATEA. Unde fugim când sună alarma? Buncăre private și subsoluri abandonate din anii 90
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_b9682f9aad01633206bd3cf74dbfa0ce.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_8636ca8cd391077be524267418a3f435.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_3edcf08fc33d1e9af49ac7181df04cf5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_bfa28cbff572ce771d343908a83c0b0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_3848e929437df8ba87ad8abde8d28380.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_677df40d770d5e671355e4020b026b1f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0acfeaf2f8c910afc8e2c626645775c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_15e4ad1410397b55f7401a43ba0fb5f6.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.