Libertatea: Cum ţi s-a părut Olanda la acest Campionat Mondial?
Dorel Zegrean: Au jucat aproape perfect, cu o organizare exemplară. Nu au avut culoar, pentru că au scos Brazilia. Finala va pune faţă în faţă două echipe care verticalizează la ultima pasă. Sunt curios cu ce vor veni nou cei doi tehnicieni.
Ai fost antrenat de selecţionerul olandez.
Am început mai greu sezonul, dar ne-am revenit pe parcurs şi, după câteva etape, a venit Bert van Marwijk. Era serios, organizat. Era meticulos şi lucram mult tactic cu el.
Ai fost coleg cu Van Bommel…
Avea 20 de ani, internaţional de tineret. Era cerebral şi dârz, nu-i plăcea să piardă nici la antrenament. Aşa mic cum era, ne aşeza în teren, stătea cu gura pe noi la meciuri. La antrenament jucam cu apărători pentru că intra hotărât, la limită. În afara terenului nu avea fiţe, râdeam, glumeam…
Mai ştii ceva în olandeză?
A fost dificil să învăţ flamanda. Făceam meditaţii cu familia, pentru că trebuia să comunic cu colegii. Pe Van Bommel l-am învăţat cuvinte româneşti, pentru că îmi venea mie mai uşor să mă exprim şi astfel îi derutam şi pe adversari, care nu înţelegeau nimic.
Ce trăsături specifice au olandezii?
Când jucam la Sittard, mergeam la grupele de juniori prin rotaţie pentru a face antrenament cu ei. Copiii de acolo nu sunt mai talentaţi decât ai noştrii, dar sunt mai ambiţioşi, îşi doresc mai mult să devină fotbalişti. Se implică cu mai multă seriozitate la antrenamente, sunt mai organizaţi şi dorinţa lor de afirmare e imensă.