102 copii, aproape toți români, crescuți în mizeria din cea mai mare mahala din Montpellier

270 de persoane, inclusiv 102 copii, supraviețuiesc în sărăcie absolută în nord-vestul orașului francez Montpellier. Metropola are ambiția de a închide acest loc, cea mai mare mahala a orașului, și de a-i muta pe locuitorii de aici.

„Șobolan. În aproape două ore în interiorul mahalalei, acesta este cuvântul pe care îl vom auzi cel mai mult. Pe măsură ce o spun, oamenii ridică mâinile spre cer, în semn de neputință. «Șobolan», spus în limba română”, așa începe descrierea locului, în reportajul citat.

„Îmi mănâncă cablurile mașinii” , se plânge Johnny, Ion, care locuiește de trei ani în Celleneuve. „Trebuie să-i vânăm constant”, adaugă soția sa.

Oamenii aruncă gunoaie lângă tomberon

Cu o zi înainte, capcane antișobolani au fost lăsate aici de serviciile orașului. Dar grămezile de gunoi care se prăvălesc peste rulote atrag rozătoare.

În partea de jos a mahalalei a fost așezat un tomberon uriaș. Dar trebuie să intri în coșul de gunoi pentru a accesa ușile grele din spate. Și, din moment ce este prea mare, gunoiul se aruncă împrejurul lui.

Palisadele, care împiedică copiii să rătăcească și intrușii să vină, ascund, de asemenea, o mare sărăcie. Există epave auto abandonate, cocioabe construite pe piloni, pentru a evita inundațiile și apele uzate, racorduri rudimentare la apă și electricitate.

Recomandări

Calvarul unei românce care a avut o relație cu un bărbat turc de religie musulmană: „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui”

„Și apoi există ceea ce putem ghici în ochii locuitorilor. Suferința unei vieți marginale, a așteptării nesfârșite pentru locuințe, a dificultății de a găsi un loc de muncă. Teama de a-și vedea copiii îmbolnăvindu-se, sau teama de a pierde puținul pe care îl au”, scrie Guillaume Richard.

Marcela trăiește cu trei copii într-o rulotă în care plouă

Samuel are un camion de remorcare, dar afacerea sa nu merge prea bine și românul se luptă să o ridice. Marcela nu-și găsește un loc de muncă și locuiește singură în rulota ei, care ia în apă: „Am trei copii, inclusiv un fiu care are astm. Vara este foarte cald. Sunt obosită”.

Orașul încearcă să-i scoată pe oameni din mahala și să le ofere un altfel de viață, dar asta e foarte dificil. Asociația 2ChosesLune administrează locația și Cedric Jensonns spune că locul e pur și simplu unul nedemn pentru oameni și Franța nu ar trebui să accepte asta.

Dar nu e deloc simplu, mai ales de când s-a declanșat și pandemia de coronavirus. Managerul locului, Cedric, povestește cum oamenii îi cer un loc unde să doarmă și cum, anul trecut, le-a dat de mâncare dintr-un camion adus în spatele mahalalei.

O mahala care fusese închisă spre finalul anului 2013, dar care s-a repopulat rapid după martie 2020.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro