2016, un an bolnav pentru sistemul de sănătate românesc
Urmărește Libertatea in Google Discover
2016, un an bolnav pentru sistemul de sănătate românesc. Scandaluri, acuzații, epidemii, gafe ale medicilor sau medicamente lipsă sunt doar câteva dintre bubele descoperite în sistemul de sănătate românesc. Ieșite la iveală cu sau fără prea mult circ, unele dintre problemele depistate nu și-au găsit încă rezolvarea.
Cuprins:
Criza de vaccinuri
Încă de la începutul acestui an, vaccinul hexavalent pentru imunizarea bebelușilor - din schema Națională a Ministerului Sănătății - a ajuns în cabinetele medicilor de familie cu țârâita. Iar acest lucru s-a întâmplat în cazurile bune. Au fost luni în care serul a lipsit cu desăvârșire din cabinetele de stat, din cele private și chiar din farmacii. Degeaba s-au tot plâns medicii și părinții că nu au cu ce să-și imunizeze pruncii, că mai bine de jumătate de an nu a luat nimeni nici o măsură în acest sens. Abia după jumătate lunii august, reprezentanții Ministerului Sănătății au anunțat că vor cumpăra 120.000 de doze de în regim de urgență. Cu toate acestea, serul a fost disponibil abia după vreo trei luni de zile. În prezent, mai lipsește doar vaccinul tetravalent, necesar pentru rapelul copiilor de 6 ani.
Criza de citostatice
Pe lânga lipsa acută de vaccinuri pentru bebeluși, bolnavii de cancer au avut și ei de suferit anul acesta din cauza lipsei citostaicelor… și nu este prima oară când se întâmplă. Din păcate, printre aceștia se numără și foarte mulți copii pe care sistemul îi condamnă pur și simplu la moarte. Și asta pentru că fără acest tatamentul vital, o parte dintre pacienții cu boli oncologice nu au nici o șansă de supraviețuire.
Cardurile de sănătate
În anul care tocmai s-a încheiat, sistemul informatic al cardului de sănătate le-a dat mari bătăi de cap atât medicilor și farmaciștilor, cât și pacienților. Încă de la începutul anului, sistemul s-a blocat în nenumărate rânduri, lăsându-i pe medici fără obiectul muncii, iar pe pacienți fără medicamente. De cele mai multe ori, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ”se scuza” spunând că este vorba doar de „probleme tehnice” care țineau însă zile întregi. O dată, de două ori am fi putut înțelege, dar sistemul informatic a fost mai multă vreme nefuncțional decât functional spre disperarea celor care au fost nevoiți să lucreze cu el.
Criza copiilor cu sindrom hemolitic-uremic
O altă problemă majoră în sistemul de sănătate românesc a fost episodul copiilor bolnavi de Sindrom Hemolitic Uremic (SHU). Spitalele din Argeș au fost pline de copii cu tulburări digestive grave, iar nimeni nu reușeau să le pună un diagnostic corect. Foarte mulți dintre aceștia au ajuns la Spitalul Marie Curie din Capitală unde au fost diagnosticați cu SHU. În ciuda eforturilor depuse de medici, trei bebeluși au pierdut lupta pentru viață. Nici Ministerul Sănătății, nici Direcția de Sănătate Publică nu a reușit să depisteze sursa infecției.
Transfuzii de sânge cu grupe greșite
După ce la Spitalul de Arsuri din Capitală s-au gasit larve pe gâtul unui bolnav care era internat în secţia de terapie intensivă, o pacinetă de 79 de ani care fusese adusă în stare gravă din județul Călărași la aceeași unitate spitalicească, a primit o transfuzie de sânge cu altă grupă decât cea pe care o avea. La scurt timp, femeia, care ajunsese la spital din cauza unei mușcături de cîine, a murit. Nu este clar dacă transfuzia greșită de sânge i-a provocat decesul, însă cu siguranță i-a agravat starea. Un caz similar s-a înregistrat și la spitalul CF2 unde o femeie operată de cancer în stadiu incipient, a primit o transfuzie de sânge cu grupa AB IV în condițiile în care pacineta avea grupa 0I. Din fericire, pacienta a trecut cu bine peste acest episod.
Epidemia de rujeolă
Dacă până în 2015, România a reușit să țină sub control bolile contagioase ale copilăriei, iată că anul acesta ceva nu a mai mers așa bine. Epidema de rujeolă a făcut ravagii în 2016 pe teritoriul țării noastre. Până pe 29 decembrie s-au înregistrat nu mai puțin de 1969 de cazuri de îmbolnăviri în 33 de județe. Mai grav este însă faptul că 10 persoane și-au pierdut viața din cauza acestei boli considerate eradicată până nu demult. Din totalul deceselor, cinci s-au înregistrat î județul Arad, trei în Timiș și câte unul în București și Dolj. Potrivit Centrului Naţional de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile, cele mai multe cazuri de rujeolă au fost înregistrate în judeţele Arad (462) Caraş-Severin (345), Timiş (296), Mureş (256), Bistriţa-Năsăud (129) şi Dolj (110),
Transplantul de plâmăni, blocat
Un alt incident care a făcut valuri în sistemul de sănătate a fost blocarea transplantul de plămâni de la Spitalul Sfânta Maria. S-a întâmpla în noiembie, când Managerul Spitalului cu pricina acuza Ministerul Sănătății că a blocat primul transplantul de plămâni, o premieră pentru România. Reprezentanții ministerului și specialiștii Agenției de Transplant au venit însă cu argumente solide și nu s-au lăsat înduplecați. Aceștia au susținut că spitalul nu are nici medici specializați, nici laborator propriu de analize și nici capacitatea de îngrijire post-transplant. Mai mult decât atât, în urma controalelor făcute de Corpul de Control al Ministerului Sănătății a ieșit la iveală faptul că bolnavii ar fi fost puși pe listele de transplant în mod preferențial.
