Statul român a „sechestrat birocratic” banii pomicultorilor. Cum i-a lăsat fostul ministru al Agriculturii Florin Ionuț Barbu pe fermieri fără 830 de milioane de lei

De peste trei ani, acest fond este alimentat prin oprirea unui procent din plățile directe care se cuvin fermierilor. Însă nimeni nu a beneficiat de niciun ban până acum, deși calamitățile s-au ținut lanț. iar reprezentanții ministerului susțin că nu au cadru legal de a acorda despăgubiri.

Adică, Ministerul Agriculturii a strâns aproape un miliard de lei și îi ține blocați pentru că nu s-a gândit dinainte cum să și beneficieze cei în nevoie de acești bani.

Ce prevede regulamentul european

Din anul 2021 există un regulament european menit să despăgubească fermierii ale căror recolte sunt distruse din cauza unor fenomene meteorologice asimilate dezastrelor naturale. Între astfel de fenomene meteo se află și înghețul târziu de primăvară sau înghețul timpuriu de toamnă. 

În baza acestui regulament, fiecare stat membru a elaborat un Plan Național Strategic pentru a se alinia la politica agricolă comună a UE. Planul Național Strategic al României (PS-PAC 2023-2027) conține și o intervenție (DR-32) care, teoretic, are ca scop despăgubirea fermierilor din pomicultură și viticultură ale căror recolte au fost distruse de fenomenele meteorologice asimilate dezastrelor naturale.

Acest fond de risc se formează, conform normelor UE, prin reținerea a 3% din cuantumul subvențiilor (fonduri FEGA) către fermieri (doar cei care se ocupă de pomicultură și viticultură), la care se adaugă contribuția din fonduri FEADR și de la bugetul de stat. 

Din 2023, pe mandatul pesedistului Florin Barbu în fruntea ministerului, în acest fond s-au acumulat peste 827 de milioane de lei, însă, până acum, statul nu a contribuit cu nimic. Iar APIA, în calitate de organism însărcinat cu intervențiile în agricultură, nu a pus niciodată în aplicare DR-32 și nu a despăgubit niciun fermier. Problema este că recoltele au fost devastate și de înghețul târziu din primăvara anului 2025, și de mai multe valuri de îngheț din primăvara acestui an, iar banii tot blocați au rămas.

Explicațiile Ministerului Agriculturii

Mai mult, fermierii acuză că MADR ar putea deturna acești bani în alte scopuri, în loc să îi plătească direct celor păgubiți. În timp ce birocrații de la București jonglează cu cifrele, viticultorii și pomicultorii români rămân fără protecție în fața climei, deși au plătit „taxa de risc” din fiecare hectar lucrat. 

Ministerul Agriculturii, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, le-a explicat fermierilor că alocarea financiară totală de 73.803.619 euro (provenind din FEADR și cofinanțarea de la bugetul de stat) nu se transferă în contul APIA unde sunt colectate contribuțiile de 3% ale fermierilor.

Această sumă este prevăzută în planul financiar al Planului Strategic PAC și urmează să fie disponibilizată exclusiv pentru rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul acestei intervenții, pe măsură ce acestea sunt realizate. 

Printr-un alt răspuns, APIA confirmă că sumele din instrumentul DR-32 se rețin doar din fondurile FEGA (plăți directe), iar AFIR (care gestionează FEADR) nu are nicio obligație legală de a vira sume în acel cont de rețineri. Pe scurt, adunarea contribuțiilor de 3% ale fermierilor (FEGA) este un succes și sunt colectate transparent în contul APIA, cont care, prin lege, nu aduce dobânzi.

Fondurile de 73,8 milioane de euro (FEADR) funcționează după principiul rambursării ulterioare a cheltuielilor și nu aveau o bază legală sau tehnică de a fi transferate direct în contul de rețineri al APIA. 

APIA aruncă pisica la minister 

Întrebarea este de ce nu a dat ministerul banii pomicultorilor ale căror culturi au fost calamitate. În urma solicitărilor Libertatea, APIA ne-a informat că „aspectele semnalate vizează elemente privind elaborarea și aplicarea politicilor publice, stabilirea cadrului normativ, precum și decizii referitoare la gestionarea și alocarea fondurilor aferente intervențiilor din domeniul agricol. Având în vedere obiectul întrebărilor formulate, apreciem că răspunsul de fond revine Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția cu atribuții în elaborarea și coordonarea politicilor și măsurilor specifice din domeniu”.  

La solicitarea Libertatea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat un răspuns încâlcit, dar, pe scurt, spune că normele europene inițiale (Regulamentul 2021/2115) erau prea restrictive pentru a putea plăti banii direct, iar modificările aduse ulterior prin pachetul Omnibus III sunt încă în analiză. MADR mai susține că „au fost organizate consultări cu reprezentanţii asociațiilor de fermieri şi cei ai companiilor de asigurare și totodată sunt analizate posibile mecanisme de sprijin împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor cu competenţe în domeniu precum Ministerul Finanţelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară”.

Adică ministerul a fost foarte eficient să adune banii, dar când să-i dea înapoi nu a mai știut cum. În mod normal, înainte să blocheze banii fermierilor într-un cont care nici măcar nu produce dobândă, ar fi trebuit să se asigure că există și un cadru legal de a-i folosi. Pentru că banii nu pot fi dați ca plăți directe, ci sub alte forme, cum ar fi plata unor polițe de asigurare care să acopere pagubele.

11,5 milioane de euro, diluate de Ministerul Agriculturii

Bogdan Silinescu, fermier din zona Banatului și reprezentant al asociației FruLeg, confirmă și el că nimeni nu a văzut niciun ban, iar acordarea fondurilor din grantul de la Comisia Europeană nu este distribuită corect. Mai mult decât atât, în august 2025, Comisia Europeană a acordat României un grant de urgență de 11,5 milioane de euro pentru culturile pomicole afectate de îngheț.

Regulamentul UE spune că „în primăvara anului 2025, mai precis în lunile aprilie și mai, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile în România, care au afectat diferite sectoare. Episoadele succesive de îngheț de primăvară târzie, cu temperaturi de îngheț, au cauzat daune grave culturilor prin înghețarea florilor, a mugurilor și a lăstarilor. Acest lucru a dus la recolte slabe pentru culturi și pierderi majore de producție în sectorul fructelor, în special pentru caise, corcodușe, cireșe și vișine, piersici și nectarine”.

Pomicultorii susțin că regulamentul este foarte clar și doar speciile afectate amintite în text trebuie despăgubite. Cu toate acestea, Guvernul României a emis o hotărâre prin care a inclus toți pomicultorii, indiferent de speciile cultivate. Astfel au fost introduse în plus peste 2.700 de hectare de culturi care sunt considerate neeligibile.

Această manevră a dus la scăderea sumelor cuvenite fermierilor care cultivă speciile stipulate în textul regulamentului. Iar nemulțumirea pomicultorilor a crescut, considerând că, în acest mod, sume imense de bani au fost deturnate de la destinație. Aceștia mai susțin că plățile nu sunt eligibile, iar statul român riscă ca UE să nu deconteze banii, pentru că nu s-au respectat regulile. Nemulțumirea fermierilor a fost urmată de o plângere penală înaintată Parchetului European (EPPO) și Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Sesizarea Parchetului European

Fermierii păgubiți sunt revoltați, iar Vasile Frîncu (fermier din Dobrogea) a sesizat Parchetul European (EPPO), cerând investigarea Ministerului Agriculturii sub aspectul infracțiunilor de fraudă cu fonduri europene și delapidare. EPPO a transmis plângerea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), care, la rândul său, a transmis dosarul către DNA pentru analizarea oportunității investigațiilor. Comisia Europeană a confirmat și ea înregistrarea plângerii, avertizând că România riscă proceduri de infringement și sancțiuni financiare severe, dacă este în culpă.

Prin plângerea depusă la EPPO se acuză că, în ciuda precizărilor clare ale Comisiei Europene, a fost emisă o hotărâre care a inclus ilegal la plată și culturi care nu erau recunoscute de UE: mere, pere, nuci, alune și migdale. Această extindere ilegală a listei de culturi poate reprezenta o deturnare de fonduri. Calculat doar pentru mere, pere și nuci, „prejudiciul este estimat între 1,6 milioane de euro (dacă gradul de afectare ar fi la nivelul minim de 30%) și 5,5 milioane (la un grad de afectare de 90-100%), sumă la care se adaugă valorile pentru alune și migdale (ale căror suprafețe exacte nu au fost raportate oficial Comisiei)”, se sesizează în plângere.

Interpretarea ministerului

Pe de altă parte, la solicitările Libertatea, Ministerul Agriculturii a încercat să vină cu lămuriri explicând că speciile stipulate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061 din 10 octombrie 2025 sunt doar exemple și că nu se limitează doar la acestea, deși la fiecare țară în parte sunt enumerate speciile afectate.

„În înțelegerea noastră, în Recitalul (6) din regulament sunt oferite doar unele exemple de specii preluate din solicitarea României, dar fără a se limita la acestea. 

Drept urmare, în legislația națională și în cuprinsul notificării se menționează că sprijinul de urgență se acordă pentru compensarea pierderilor în cazul speciilor din sectorul pomicol aflate în diferite fenofaze – dezmugurit, umflarea mugurilor, buton roz, debutul înfloririi, înflorire maximă, scuturarea petalelor, legarea fructelor – în perioada înghețului de anul trecut și cuprinse în demersul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale către DG-AGRI, cu încadrarea în prevederile art. 1 alin. (3) din regulament.

Astfel, speciile vizate sunt atât cele enumerate în special în preambulul regulamentului, cât și cele de măr, păr, prun, nuc, alun și migdal, care au avut cele mai mari suprafețe afectate, conform datelor centralizate pe baza proceselor verbale întocmite de către comisiile de constatare a pagubelor. Măsura privind compensarea fermierilor afectați de înghețul târziu de primăvară, din perioada aprilie – mai 2025 s-a notificat Comisiei Europene în temeiul art. 2 alin. (1) din regulament, în data de 19.12.2025, prin intermediul formularului 900 al ISAMM, în cadrul căruia au fost enumerate și speciile pomicole”.

Ce zice fermierul Vasile Frîncu, cel care a sesizat Parchetul European

L-am contactat pe Vasile Frîncu, fermier din Dobrogea și autorul sesizării Parchetului European, pentru a ne prezenta punctul de vedere referitor la răspunsurile MADR legate atât de DR-32, cât și de cele 11,5 milioane de euro.

Domnia sa susține că „expunerea de motive a Regulamentul (UE) 2025/2649 din 19 decembrie 2025, publicat în Jurnalul Oficial al U.E. în 31 decembrie 2025, la pct. 15, nu indică faptul că prin articolul 19 din Regulamentul (UE) 2021/2115 s-ar fi instituit restricții în implementarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, între care se află și măsura DR-32, ci, dimpotrivă, se arată că un stat membru care a decis să utilizeze opțiunea reținerii a 3% din plățile directe are obligația să o aplice tuturor beneficiarilor de plăți directe într-un anumit an. Și că experiența arată că doar foarte puține state membre recurg la respectiva opțiune”.

Referitor la consultările dintre MADR și reprezentanţii asociațiilor de fermieri şi cei ai companiilor de asigurare, Frîncu susține că „este o contradicție cu ceea ce s-a întâmplat în realitate”. Consultările cu organizațiile profesionale au fost de un formalism excesiv și cu participanți care au avut „sarcina de partid” doar să asculte și să aprobe MADR. 

„Se cunoaște că la un simulacru de astfel de consultare, când un vicepreședinte al FrLeg a dorit să participe, a fost scos din sală de doamna secretar de stat Violeta Mușat, pentru că nu fusese înscris pe lista de invitați. I se plătea o poliță acelui domn, după ce criticase, într-o întâlnire la Bruxelles a specialiștilor DG-AGRI a Comisiei Europene, MADR exact sub aspectul refuzului ministrului agriculturii român de a folosi Instrumentul de gestionare a riscurilor DR-32 în care, începând cu anul 2023, prin reținerile de 3% din plățile directe BISS, se acumulaseră deja peste 800 de milioane”, precizează fermierul.

Pe de altă parte, precizează el, consultarea ASF ar fi avut „un sens doar dacă acestora și Ministerului de Finanțe li s-ar fi solicitat să oblige societățile private de asigurare autorizate să vândă în România polițe de asigurare din Clasa 8 și 9 cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2009/138 a Parlamentului European”.

Legat de răspunsul MADR despre posibilitatea de acordare a unor despăgubiri directe din fondurile acumulate în baza art. 19 pentru anumite categorii de fermieri afectați de fenomene meteorologice asimilate dezastrelor naturale, Frîncu spune ca asta dovedește doar că „MADR, pur și simplu, nu vrea să aplice art. 19 din Regulamentul 2021/2115 astfel cum a fost acesta modificat prin Regulamentul (UE) 2025/2649, care, prin cele conținute în al doilea paragraf, stabilește obligativitatea statelor membre UE, care decid să utilizeze instrumentul de gestionare a riscurilor constituit prin reținerea a 3% din plățile directe, să aplice această măsură tuturor fermierilor care contribuie la formarea acestui instrument.

Folosirea fondurilor constituite pentru intervenția DR-32 în scopul subvenționării primelor de asigurare arătate în intervenția DR-31 nu este permisă de niciun regulament sau directivă europeană. Suntem încrezători că Comisia Europeană ne va confirma ceea ce noi susținem, atunci când analiza sesizării ce le-am transmis-o se va finaliza”.

În ceea ce privește sesizarea formulată de Frîncu către Parchetul European, acesta a explicat că „referitor la împărțirea celor 11,5 milioane de euro pentru sectorul pomicol, EPPO a declinat competența în favoarea DLAF România întrucât EPPO devine competent doar în situația în care presupusa fraudă cu fonduri europene are conexiuni și făptași în cel puțin două state membre UE. DLAF, la rândul său, și-a declinat competența către DNA”. Iar DNA a trimis sesizarea mai departe, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro