Muammar Gaddafi anunța, la începutul anilor '80, lansarea unui proiect colosal: un râu artificial care să străbată Sahara, pe care liderul libian îl descria drept „a opta minune a lumii”.
Cuprins:
Marele Râu Artificial din Libia, considerat de Enciclopedia Britanică cel mai mare proiect de irigații din lume, constă în 4.000 de kilometri de conducte subterane ce transportă apă din acviferele adânci ale Saharei către orașele dens populate de pe coasta nordică a țării. Proiectul, însă, ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea sa pe termen lung, relatează Blic, parte a grupului Ringier.
Apa care curge prin aceste conducte nu este una obișnuită. Este apă fosilă, colectată în acviferul de gresie nubiană în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, când Sahara era o savană verde, plină de râuri și vegetație. Geologii avertizează că această resursă nu este regenerabilă, deoarece nu este alimentată de precipitațiile actuale. Estimările privind epuizarea acviferului variază între 60 și 100 de ani, însă unii experți avertizează că aceasta ar putea avea loc chiar mai repede.
„Această apă fosilă este o resursă finită, iar utilizarea ei nesustenabilă ar putea avea consecințe grave pe termen lung”, avertizează oamenii de știință.
Construcția Marelui Râu Artificial a început în 1984 și s-a întins pe mai bine de două decenii. Prima fază a fost finalizată în 1991, aducând apă în orașul Benghazi, iar în 1996, sistemul a fost extins către capitala Tripoli. Ulterior, alte faze au conectat treptat întreaga fâșie de coastă a Libiei la rețeaua de apă. În total, proiectul a necesitat peste 25 de miliarde de dolari, finanțați integral din veniturile petroliere ale Libiei, fără a apela la împrumuturi internaționale.
Impactul asupra agriculturii a fost imediat. Zone întinse de deșert au fost transformate în terenuri fertile, iar Libia a început să producă grâu, orz și fructe. De asemenea, sistemul a asigurat apă potabilă pentru orașe care, anterior, depindeau de desalinizare sau importuri costisitoare. Râul artificial a fost o soluție ingenioasă, care a transformat radical peisajul agricol al țării.
Marele Râu Artificial se remarcă prin dimensiunile sale colosale. Conductele, realizate din beton, au un diametru de 4 metri, suficient pentru a permite trecerea unei mașini. Sistemul poate transporta până la 6,5 milioane de metri cubi de apă pe zi, ceea ce echivalează cu umplerea a 2.600 de bazine olimpice într-o singură zi.
Pentru prima fază a proiectului, au fost excavați 85 de milioane de metri cubi de pământ, iar cele 1.300 de puțuri care alimentează rețeaua au fost forate la adâncimi cuprinse între 500 și 800 de metri sub deșert. De remarcat este și faptul că sistemul folosește gravitația pentru a transporta apa din sud, aflat la o altitudine mai mare, către nord, reducând astfel nevoia de energie electrică.
Deși gândit să fie o soluție pe termen lung pentru nevoile de apă ale Libiei, Marele Râu Artificial a avut de suferit în timpul celui de-al Doilea Război Civil Libian, desfășurat între 2014 și 2020. Conductele, stațiile de pompare și puțurile au fost avariate, iar unele componente esențiale ale sistemului au fost distruse sau demontate.
Cu toate acestea, proiectul a continuat să funcționeze parțial, fiind în continuare principala sursă de apă pentru milioane de libieni, grație unui sistem de redundanță bine gândit.
Deși Marele Râu Artificial rămâne un simbol al ingineriei și al ambiției umane, viitorul său este incert. Pe lângă epuizarea resurselor de apă, întreținerea necorespunzătoare și instabilitatea politică din Libia amenință viabilitatea acestui sistem unic.
Danezul 20.09.2026, 07:42
Și atunci o întrebare ? Când era mai bine atunci sau acum exact ca la noi înainte se construia pentru toți acum s-a distrus totul și trăiește cine poate sau are resurse
Elgada 20.09.2026, 09:06
Am rudă apropiată care a lucrat în Libia. Cetățenii libieni aveau un nivel de trai foarte ridicat și totodată aveau multe facilități oferite de statul libian și nu existau analfabeți. Acum Libia este o ruină de țară, unde triburile se luptă între ele și bandele de traficanți de absolut orice (inclusiv sclavi) se luptă între ele. Petrolul nu mai este exploatat de statul libian, vă las pe voi să spuneți cine o face. A fost bine că a fost înlăturat Gaddafi?