5 știri – Economic: Criza petrolului amenință buzunarele românilor, veniturile a 400.000 de bugetari sunt pe pauză, dar numărul multimilionarilor se dublează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
5 știri - Economic, rubrica de știri săptămânală prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în coproducție cu Libertatea.
Când vine vorba de carburanți, România a rămas fără planul A, Kazahstan. Și nici planul B nu arată prea bine. România își aduce aproape jumătate din petrol din Kazahstan. Problema este că, de mai bine de o săptămână, livrările sunt blocate după atacurile din Marea Neagră. Exact în același timp, tensiunile din Orientul Mijlociu țin sus prețul petrolului la nivel mondial. Cu alte cuvinte, avem două crize care lovesc simultan aceeași piață. A noastră. Să nu ne speriem. Deocamdată, nu există riscul să rămânem fără carburanți. Rafinăriile au stocuri. Dar dacă blocajul continuă, experții avertizează că motorina ar putea ajunge chiar și la 11 lei pe litru, un nivel la care nici nu ne gândeam acum jumătate de an. Pe scurt, sunt două războaie mari pe planeta, și ambele se simt în buzunarul nostru.
Creșterea cotațiilor petrolului și scumpirea carburanților înseamnă, evident, și creșterea prețurilor pentru toate produsele și serviciile. Dar mai e un efect: cel mai mult se vor scumpi produsele ambalate în plastic. Motivul este simplu: plasticul se produce din petrol. Așa că atunci când petrolul se scumpește, cresc costurile pentru sticle, flacoane și ambalaje. Iar acea scumpire ajunge, mai devreme sau mai târziu, și pe eticheta de la raft. Cele mai expuse sunt băuturile răcoritoare, apa îmbuteliată, detergenții, produsele de curățenie și cosmeticele. Mai puțin afectate sunt produsele proaspete și locale, precum pâinea, legumele de sezon sau alimentele care au nevoie de mai puțin plastic.
Și dacă tot vorbim de bani, Cum adică noua lege a salarizării… îngheață salariile? Nu trebuia să le mărească? Pentru peste 400 de mii de angajați ai statului, salariul nu va mai crește o perioadă. Va rămâne exact la nivelul de acum. Sigur, dacă legea intră în vigoare. Pentru că mulți dintre ei câștigă deja mai mult decât prevede noua grilă. Statul nu le taie salariul, dar nici nu îl mai mărește. Îl pune… pe pauză. Până când grila îi ajunge din urmă. Și asta poate dura ani. Printre cei afectați sunt profesori, medici, magistrați și funcționari publici. De ce face asta Guvernul? Pentru că aplicarea integrală a noii legi ar costa încă aproximativ 8 miliarde de lei, bani pe care bugetul nu îi are acum.
În timp ce Guvernul îngheață salarii, taie cheltuieli și caută bani pentru a reduce deficitul, la celălalt capăt al economiei lucrurile merg… surprinzător de bine. România are, în acest moment, 749 de multimilionari. Adică persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari. Iar numărul lor aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, cu o creștere de 93%. Este unul dintre cele mai rapide ritmuri din Europa. Mai mult, estimarea e ca până în 2031 numărul lor va mai crește cu încă 50%, astfel încât România ar putea depăși pragul de 1.100 de multimilionari. Asta nu înseamnă că toți românii sunt mai bogați. Înseamnă că averile foarte mari cresc într-un ritm mult mai rapid decât economia în ansamblu. Pe scurt, în România lui 2026 avem două realități: un stat care strânge cureaua… și un club al celor foarte bogați care continuă să se extindă.
Ministerul Finanțelor anunță că deficitul bugetar s-a înjumătățit față de acum un an. O veste foarte bună, mai ales că România este evaluată în această perioadă de agențiile de rating. Dar, înainte să aplaudăm, hai să vedem cum s-a întâmplat. Statul a încasat mai mulți bani după majorarea TVA, eliminarea unor facilități fiscale și creșterea încasărilor din taxe. În același timp, a limitat cheltuielile, inclusiv prin înghețarea salariilor pentru o parte dintre bugetari. Așa că România nu a devenit peste noapte mai bogată sau mai eficientă. Ci statul a luat mai mulți bani din economie și a cheltuit mai puțin. Vestea bună este că deficitul scade. Vestea mai puțin bună este că, deocamdată, nota de plată a fost achitată în mare parte tot de noi.
Proiectul „5 știri – Economic” este o colaborare între Euronews România și Libertatea.
