5 știri - Economic: Inflația a coborât, dar degeaba / Românii sunt pesimiști când vine vorba de bani / Cu cât se împrumută statul în iulie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
5 știri - Economic, rubrica de știri prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în colaborare cu Libertatea.
Cuprins:
Inflația a coborât, dar România rămâne în topul UE
Informația brută și seacă sună așa: Inflația din România a coborât ușor în iunie, la aproximativ 10,4%. Ar putea părea o veste bună, dar adevărul e că scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor. Ele tot au crescut, doar că puțin mai lent. Foarte puțin.
Adică, dacă anul trecut plăteai 100 de lei pentru un coș minimal de cumpărături, astăzi plătești peste 110 lei. Iar luna viitoare e foarte probabil să plătești și mai mult. O altă problemă serioasă e că cele mai mari scumpiri rămân la produsele și serviciile pe care pur și simplu nu le putem evita: energia electrică, serviciile, carburanții. Iar apoi aceste costuri se transmit în aproape orice produs pe care îl cumpărăm.
Problema este că România are în continuare una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană. Iar economiștii avertizează că noi creșteri de taxe sau de TVA ar putea alimenta un nou val de scumpiri, exact într-un moment în care puterea de cumpărare este deja sub presiune. Pe scurt, inflația încetinește, dar foarte puțin, și rămâne ridicată. Iar asta înseamnă că fiecare leu din buzunarul sau din contul tău va continua să valoreze din ce în ce mai puțin.
Românii, mai pesimiști când vine vorba de bani
În contextul ăsta, nu e de mirare că românii sunt tot mai pesimiști când vine vorba despre bani. Un studiu recent realizat de IRSOP arată că aproape trei sferturi dintre români, adică 72%, descriu situația economică a țării în termeni negativi. Este unul dintre cele mai ridicate niveluri de pesimism din Europa. Și tocmai inflația de care vorbeam mai devreme e unul dintre marile motive.
E greu să fii optimist când îți scade puterea de cumpărare, nu? Iar efectele se văd deja în comportamentul de consum. Oamenii caută reduceri, compară mai atent prețurile și amână cheltuielile care nu sunt urgente. Dacă primesc un venit suplimentar, mulți spun că preferă să îl pună deoparte, nu să îl cheltuiască. Paradoxul este că această prudență afectează și economia. Când oamenii consumă mai puțin, firmele vând mai puțin, investesc mai puțin și angajează mai greu.
Pe scurt, economia nu înseamnă doar cifre și statistici. Înseamnă și încredere. Iar când majoritatea oamenilor cred că urmează vremuri mai grele, încep să își schimbe comportamentul. Iar asta poate încetini economia chiar înainte ca indicatorii oficiali să arate o criză.
PIB-ul este cu 1,2% mai mic decât anul trecut
Și că tot suntem la subiect, revenim la datele oficiale, care arată că economia României dă semne serioase de oboseală. Produsul Intern Brut, indicatorul principal care ne arată cum evoluează economia, a stagnat în primul trimestru al acestui an față de finalul lui 2025 și, atenție, este cu 1,2% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Hai să explicăm ce înseamnă asta pentru mine și pentru tine.
O economie care nu mai crește înseamnă, de regulă, investiții mai puține, locuri de muncă ce apar mai greu și salarii care nu cresc. E ca și cum economia intră într-o epocă de gheață. Multe companii amână investițiile din cauza inflației ridicate, a taxelor mai mari și a incertitudinii economice. De incertitudinea politică nu mai vorbim. Dacă facem totuși un pas în spate, respirăm puțin și încercăm să privim situația cu calm, parcă n-ar trebui să ne pierdem speranțele.
Economiștii se așteptau ca începutul de an să aducă o scădere și mai puternică, iar faptul că economia a rămas pe linia de plutire este văzut ca un semnal că rezistă, chiar dacă foarte greu. Unul dintre puținele sectoare care continuă să tragă economia înainte este cel al construcțiilor, susținut de investițiile în infrastructură și de piața imobiliară. Pe scurt, economia României nu este în colaps, dar nici nu mai accelerează. Iar dacă investițiile nu își revin în perioada următoare, efectele se vor vedea în buzunarele noastre: mai puține oportunități, creștere economică slabă și venituri tot mai greu de majorat.
Cu cât se împrumută statul român în iulie?
Și uite așa ajungem la o altă informație important despre economie: statul român împrumută 8,5 miliarde de lei în luna iulie — doar ca să supraviețuiască. Asta înseamnă peste 1,7 miliarde de euro, doar într-o singură lună. De ce are nevoie de atâția bani? Pentru că statul cheltuiește mai mult decât încasează. O parte din împrumuturi acoperă deficitul bugetar, iar o altă parte merge pur și simplu la plata datoriilor mai vechi care au ajuns la scadență.
Cu alte cuvinte, România se împrumută inclusiv ca să plătească împrumuturi contractate în trecut. În unele cazuri, să plătească doar dobânda la acele împrumuturi. Pentru că ele nu sunt deloc ieftine. Statul plătește dobânzi de peste 6% pe an, iar costul acesta nu rămâne doar în bugetul public. El se transmite în toată economia: creditele pentru populație și firme devin mai scumpe, investițiile sunt mai greu de finanțat, iar costurile ajung, în cele din urmă, și în prețurile pe care le plătim la raft, adică în inflația tot mai mare. Vedeți cum se leagă între ele toate subiectele despre care am vorbit mai devreme?
Între timp, datoria publică a României crește, a depășit pragul important de 60%, dar despre asta am vorbit în alt episode, am explicat de ce te influențează și asta. Bun, nu trebuie acum să ne speriem. România nu este în faliment. Dar are nevoie, lună de lună, de miliarde de lei împrumutate pentru a-și finanța cheltuielile și pentru a-și rostogoli datoria. Cu cât această situație durează mai mult, cu atât nota de plată devine mai mare. Și, în final, este plătită tot de contribuabili.
Cum recunoști o posibilă țeapă în perioada vacanțelor
E sezonul concediilor și vacanțelor, perioada cea mai așteptată pentru mulți. Însă e și perioada cea mai așteptată de țepari. Să zicem că ai găsit o vacanță de vis, și e la jumătate de preț? Fix asta ar trebui să îți ridice primul semn de întrebare. Dacă e prea frumos, cel mai probabil nici nu e adevărat.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că escrocheriile cu rezervări false sunt în creștere, iar perioada concediilor este momentul preferat al infractorilor cibernetici. Ei folosesc fotografii furate de pe site-uri cunoscute, anunțuri care par perfecte și prețuri mult sub cele ale pieței pentru a convinge victimele să plătească rapid.
Cum recunoști o posibilă țeapă? În primul rând, dacă ți se spune că oferta expiră în câteva minute și ești presat să plătești imediat. Apoi, dacă plata este cerută doar prin transfer bancar sau alte metode din care banii sunt greu de recuperat. Și, bineînțeles, dacă site-ul nu aparține unei platforme cunoscute sau proprietarul nu îți poate oferi date clare de contact.
Specialiștii recomandă să verifici întotdeauna recenziile, să cauți adresa unității de cazare pe Google Maps, să compari fotografiile cu cele de pe alte platforme și să plătești doar după ce ai o rezervare confirmată. O vacanță începe cu o rezervare. Dar dacă nu verifici câteva detalii înainte să plătești, concediul se poate transforma într-o fraudă care îți golește contul înainte să ajungi la destinație.
---
Proiectul „5 știri - Economic” este o colaborare între Euronews România și Libertatea.
