500.000 de tineri români trăiesc în sărăcie, iar peste un milion de copii se confruntă cu lipsuri materiale în familie STUDIU

Norvegia și Danemarca, problematice

La nivelul UE, rata medie este de 5,8%. Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește copiii cu vârsta de până la 16 ani. Analiza Eurostat arată că 31,8% dintre copiii români trăiesc într-o situație de lipsuri materiale. 

În ceea ce privește procentul tinerilor aflați în risc de sărăcie, România înregistrează, de asemenea, un record negativ cu o rată de 29,5%. O situație mai gravă față de cea din România există în Grecia (31,3%), Bulgaria (32,4), dar și, surprinzător, în Norvegia (30,8%) și Danemarca (30,6%). Cele mai mici rate au fost măsurate în Slovenia (9,9%), Croația (14,2%) Irlanda (14,4%) și Austria (14,6%). 

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

În România trăiesc în prezent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 3 milioane de persoane cu vârsta între 15 și 29 de ani. Un calcul simplu arată că aproape 450.000 de adolescenți și tineri trăiesc în sărăcie. De asemenea, circa 900.000 de persoane din această categorie de vârstă sunt expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale.

La nivelul întregii Uniuni Europene, un număr de 17,3 milioane (24,1%) de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Studiul analizează date aferente anului 2024 și mai arată că un procent de 8,2% de adolescenți și tineri din UE locuiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii.

Tinerii între 15 și 19 ani, cei mai afectați

O analiză în funcție de grupa de vârstă, arată că cei mai tineri (15-19 ani) sunt și cei mai vulnerabili, atât din punctul de vedere al riscului de sărăcie, cât și al componentei lipsurilor materiale, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani locuiesc mai des în gospodării unde se lucrează cel mai puțin. În 18 țări din UE, printre care și România, categoria de vârstă 15-19 ani este expusă celui mai mare risc de sărăcie sau de excluziune socială. 

Recomandări

Transelectrica, paradisul de stat: bonusuri ilegale de 29 de milioane de lei. Șefii au luat 780 de euro pentru chirie, având locuințe pe lângă București

În alte țări din UE, cum ar fi Danemarca și Finlanda, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani sunt mai puțin expuse acestui risc. În România riscul de sărăcie pe grupe de vârstă arată astfel: 22,5% pentru grupa de 25-29 de ani, 29% pentru grupa de 20-24 de ani și 35% pentru cei cu vârsta între 15-19 ani. În 10 țări din UE, tinerii sunt mai puțin expuși riscului de sărăcie decât populația în ansamblu. 

Cele mai vizibile diferențe sunt în Croația (20,3% față de 11,9%), Malta (16,8% față de 11,2%), Letonia (21,6% față de 17%) și Slovenia (13,2% față de 8,7%). În România acest raport este de 29,5% în rândul tinerilor, față de 19% întreaga populație.

România, pe locul trei în UE la rata copiilor defavorizați material

Analiza Eurostat mai arată că 31,8% dintre copiii români cu vârsta mai mică de 16 ani se confruntă cu lipsuri materiale. Raportat la un total de 3,5 de milioane de persoane cu vârsta între 0 și 16 ani, rezultă că 1,1 milioane de copii se află în această situație. Media la nivelul UE este de 13,6%. Un procent mai ridicat față de România este doar în Grecia (33,6%), în timp ce în Bulgaria, rata este de 30,4%. Pe de altă parte, cele mai scăzute valori au fost observate în Croația (2,7%), Slovenia (3,8%) și Suedia (5,6%). 

Recomandări

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Cea mai mare rată de copii cu lipsuri materiale semnificative se înregistrează la categoria de vârstă între 12 și 15 ani (14,7%), comparativ cu 12,8% pentru copiii cu vârste mai mici sau egale cu 5 ani. Acest model este comun în 20 din cele 27 de țări ale UE, cu cele mai mari diferențe înregistrate în Austria (7,4%), Cipru (6,1%) și Irlanda (6%). Italia și Germania prezintă valori foarte similare în toate cele patru grupe de vârstă. iar Slovacia, Țările de Jos, Portugalia, Finlanda și Ungaria au cea mai scăzută valoare a ratei lipsurilor materiale pentru copiii din grupa de vârstă 12-15 ani.

Influența studiilor părinților în bunăstarea copiilor

„Copiii ai căror părinți au un nivel de educație mai scăzut sunt mai susceptibili de a se confrunta cu lipsuri materiale în comparație cu copiii ai căror părinți au atins un nivel de educație mai ridicat. Nivelul de educație al unui adult influențează tipul de loc de muncă la care o persoană poate avea acces. În general, cu cât nivelul este mai scăzut, cu atât este mai mare riscul ca individul și gospodăria, inclusiv copiii, să se confrunte cu privațiuni materiale în comparație cu cei cu un nivel de educație mai ridicat”, susțin sociologii de la Eurostat. 

Studiul arată că 39% dintre copiii din UE care locuiesc într-o gospodărie ai cărei părinți aveau un nivel scăzut de educație se confruntă cu lipsuri materiale. Pe de altă parte, rata respectivă pentru copiii care trăiesc în gospodării ai căror părinți au un nivel ridicat de educație este de doar 5,6%. 

În România, 65% dintre copiii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație se confruntă cu lipsuri materiale și sociale. În familiile cu educație înaltă, acest procent este de 9%, diferența dintre cei doi indicatori fiind de 56%. Diferențe mai mari de 50 de puncte procentuale se înregistrează în alte șase țări europene: Slovacia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cipru și Cehia.

Foto: Eli Driu

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro