7.000 de miliarde de dolari în pericol la nivel mondial, din cauza alegerilor anticipate din Japonia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piețele financiare globale sunt zguduite de criza obligațiunilor japoneze, care a provocat o creștere rapidă a randamentelor și a generat îngrijorări majore privind impactul asupra economiei mondiale. Bloomberg relatează că situația a fost agravată de decizia premierului Sanae Takaichi de a organiza alegeri anticipate pe 8 februarie, în contextul planurilor de stimulare fiscală ce au crescut semnificativ datoria publică a Japoniei.
Cuprins:
7 mii de miliarde de dolari ar putea fi repatriați în Japonia
Randamentele obligațiunilor japoneze pe termen lung au depășit 4%, o valoare fără precedent în ultimele decenii. «Trăim o nouă eră», a declarat Masayuki Koguchi, manager de fonduri la Mitsubishi UFJ Asset Management.
Acesta și alți investitori consideră că volatilitatea pieței este abia la început, iar șocuri mai mari ar putea urma. Dacă cele 7 mii de miliarde de dolari care reprezintă activele externe deținute de investitorii japonezi, s-ar întoarce în Japonia (fenomen numit repatriere), lichiditatea globală dispare.
Fără această lichiditate, guvernele (inclusiv cel al României) vor găsi mult mai greu cumpărători pentru datoria lor publică, ceea ce duce la creșterea dobânzilor la credite pentru întreaga lume.
Deși Japonia este geografic departe de Europa, ea rămâne a patra mare economie a lumii, iar instabilitatea ei se transmite prin trei canale principale: cursul valutar, industria auto și tehnologică și fluxurile de capital.
Creșterea randamentelor obligațiunilor japoneze a avut efecte imediate asupra piețelor internaționale. Goldman Sachs estimează că fiecare creștere de 10 puncte de bază a randamentelor japoneze poate duce la o creștere de 2-3 puncte de bază a randamentelor obligațiunilor americane și europene.
O creștere a randamentelor înseamnă că guvernele trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru datoriile lor, crescând costurile de refinanțare, în special pentru titlurile cu scadență la 5 ani.
Cum e afectată Europa de criza prelungită din Japonia
Instabilitatea financiară continuă a Japoniei, caracterizată de un nivel ridicat al datoriilor și de o potențială volatilitate a pieței obligațiunilor, amenință direct Europa prin creșterea costurilor de împrumut, fluctuațiile valutare și perturbarea crucialului „carry trade”.
Slăbirea yenului, combinată cu creșterea randamentelor obligațiunilor japoneze, riscă ieșiri de capital din Europa, putând agrava sustenabilitatea datoriei pentru națiuni puternic îndatorate, precum Italia.
O altă țară care ar putea fi afectată de criza din Japonia este Germania, prin scăderea exporturilor de lux și high-tech: Japonia este o piață critică pentru brandurile europene de lux (LVMH, Kering) și pentru mașinile germane.
O recesiune în Japonia înseamnă o scădere a cererii pentru aceste produse, afectând profitabilitatea companiilor din UE. Iar aprecierea bruscă a yenului (în încercarea Băncii Japoniei de a controla inflația) scumpește importurile de componente electronice și utilaje nipone de care depinde industria europeană.
Apoi, investitorii japonezi (bănci, fonduri de pensii) dețin active semnificative din zona euro; dificultățile financiare din Japonia ar putea duce la o retragere rapidă a capitalului din Europa.
Cum ar putea fi afectată România de criza din Japonia
Pentru România, efectele sunt mai degrabă indirecte, dar resimțite prin intermediul partenerilor europeni (în special Germania) și al investițiilor japoneze locale.
România este un furnizor major de componente pentru producătorii auto europeni. Dacă aceștia își reduc producția din cauza scăderii cererii în Japonia sau a scumpirii componentelor japoneze, fabricile din România (Dacia, Ford Otosan - noul proprietar al fabricii de autovehicule din Craiova cu aproximativ 6.500 de angajați și alte sute de furnizori) vor simți o scădere a comenzilor.
Japonia este o piață majoră pentru mașinile germane (BMW, Mercedes-Benz, grupul VW), o recesiune în Tokyo poate duce la scăderea comenzilor în fabricile din Germania. Automat, fabricile din România (spre exemplu clusterul auto din zona de Vest și Centru) primesc comenzi mai mici pentru cablaje, sisteme de frânare sau componente de motor.
Clusterul auto din vestul și centrul României este unul dintre cei mai dinamici angajatori, cu peste 70.000 de salariați doar în regiunea Vest, concentrându-se pe producția de componente și subansambluri. Regiunea Vest este reprezentată de Clusterul Regional Automotivest.
Companii precum Yazaki, Sumitomo sau Koyo (JTEKT) cu o prezență masivă în România pot renunța la angajări suplimentare sau chiar pot restrânge numărul de angajați.
Pe de altă parte, instabilitatea yenului afectează prețul oțelului și al componentelor electronice de precizie importate din Japonia, scumpind producția finală în fabricile românești.
Pe lângă efectele enumerate mai sus, prognozele pentru 2026 indică o creștere economică modestă pentru România (aprox. 1%), iar orice șoc extern major precum cel din Japonia poate pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar al țării.
Astfel, pentru România banii ar putea deveni mai scumpi. O prăbușire a pieței nipone înseamnă că investitorii globali intră în modul „risk-off” (fug de piețele emergente precum România) și se refugiază în aur sau dolari.
Dacă criza din Japonia lovește puternic economia Germaniei (partenerul nostru principal), Euro va slăbi în fața Dolarului (USD). Pentru români, acest lucru înseamnă că, deși cursul EUR/RON ar putea fi ținut sub control de BNR, cursul USD/RON va exploda.
Deoarece barilul de petrol și multe materii prime sunt cotate în dolari, vom vedea o scumpire a carburanților la pompă în România, chiar dacă prețul petrolului la nivel mondial rămâne constant.
Intervenții și volatilitate
Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a anunțat posibile achiziții de obligațiuni pentru a stabiliza piața, însă acest lucru a declanșat o vânzare masivă a yenului.
Speculațiile privind o intervenție guvernamentală au determinat o volatilitate accentuată a monedei, alimentând temerile investitorilor. „Dacă yenul scade puternic, Japonia va trebui să-l apere, iar cel mai rapid mijloc este vânzarea rezervelor, inclusiv a obligațiunilor americane”, avertizează Anthony Doyle de la Pinnacle Investment Management.
Datoria publică a Japoniei rămâne cea mai mare din G7, reprezentând 230% din PIB. Premierul Takaichi a propus suspendarea taxei pe vânzări pentru alimente, o măsură populară printre alegători, dar care afectează negativ încrederea piețelor.
„Situația fiscală provoacă o problemă de credibilitate”, susține Shinji Kunibe, manager de portofoliu la Sumitomo Mitsui DS Asset Management.
În acest moment, criza obligațiunilor japoneze marchează o etapă critică pentru piețele globale, iar alegerile din februarie ar putea adânci instabilitatea.
„Aș vrea ca toată lumea să se calmeze”, a declarat ministrul de finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, pentru Bloomberg în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, săptămâna trecută, marți.
Atsushi Mimura, diplomatul valutar al Japoniei, a declarat luni că guvernul va menține o coordonare strânsă cu Statele Unite în ceea ce privește cursul de schimb valutar și va acționa în mod corespunzător, refuzând în același timp să confirme știrile despre verificări ale cursurilor de schimb, potrivit Reuters.
Yenul a crescut vineri, în timp ce Rezerva Federală din New York a efectuat verificări ale cursurilor de schimb, sporind șansele unei intervenții comune SUA-Japonia pentru a opri scăderea monedei.
„Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu autoritățile americane, după cum este necesar, pe baza unei declarații comune Japonia-SUA emise în septembrie anul trecut și vom răspunde în mod corespunzător”, a declarat Mimura reporterilor.
Declarația din septembrie a reafirmat angajamentul ambelor țări față de cursurile de schimb determinate de piață, fiind în același timp de acord că intervenția valutară ar trebui rezervată combaterii volatilității excesive.
Oficialii japonezi au declarat că aceasta a marcat prima confirmare scrisă din partea SUA a dreptului de a interveni în cazul unei volatilități excesive.
Mimura nu a comentat posibilitatea unei intervenții coordonate pe piață din partea celor două guverne.
Ministrul de Finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, a refuzat, de asemenea, să comenteze cu privire la verificările ratelor dobânzii raportate vineri, care au dus la o creștere bruscă a yenului față de dolarul american.
„Nu există nimic despre care să pot vorbi”, a spus Katayama.
