Peste 73.000 de oameni au semnat petiția împotriva procedurii de alegere a Liei Savonea drept președinte ÎCCJ

Procedura de alegere a șefiei ÎCCJ, declanșată înainte de termen

Petiția Declic acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a „furat startul” în cursa pentru șefia ÎCCJ. Conform art. 136 din Legea 303/2022, procedura poate fi pornită cel mult cu 60 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în funcție.

Mandatul Corinei Corbu se încheia de abia pe 16 septembrie 2025. Cu toate acestea, procedura a fost demarată imediat după anunțarea rezultatului alegerilor prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan, ceea ce semnatarele și semnatarii petiției consideră o încălcare a legii și o manevră făcută pe repede‑înainte în favoarea Liei Savonea.

În textul petiției se menționează și contextul politic: până în 2018, numirea șefului ÎCCJ era atributul președintelui României, însă membrul PSD Florin Iordache a modificat legile justiției, mutând decizia în zona CSM.

Potrivit unor surse judiciare citate în petiție, o parte dintre magistrații considerați apropiați de Lia Savonea ar fi dorit accelerarea procedurii pentru a evita o eventuală revenire a acestei atribuții la Cotroceni.

Profilul Liei Savonea, miza contestării

Autorii petiției susțin că grăbirea procedurii de numire ar avantaja‑o direct pe Lia Savonea. Ei amintesc perioada în care aceasta a condus CSM, când presa a relatat despre apropierea sa de Liviu Dragnea și despre decizii considerate favorabile PSD, inclusiv sprijin pentru modificările controversate ale legilor justiției.

În plus, petiția readuce în discuție un episod intens criticat din cariera sa de judecătoare: soluția de doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru un bărbat acuzat că și‑a agresat sexual nepoata de 13 ani.

În acel caz, Savonea ar fi considerat că fata „și‑a dat acordul”, întrucât nu și‑a anunțat părinții. Semnatarii susțin că, într‑un sistem care protejează cu adevărat copiii de abuzuri sexuale, un astfel de magistrat ar fi fost exclus din profesie, nu promovat la vârful justiției.

Relația CSM – Savonea, sub lupa societății civile

Petiția acuză CSM că se pune sistematic „în slujba” Liei Savonea. Este amintită decizia din 23 martie 2022, când Secția pentru judecători a Consiliului a promovat‑o de la Curtea de Apel București la Înalta Curte – Secția penală, în ciuda unei campanii civice anterioare. Atunci, peste 20.000 de cetățeni au cerut oprirea promovării, însă demersul a fost ignorat.

Acum, miza este cu mult mai mare, avertizează autorii petiției: funcția de președinte al ÎCCJ. Ei caracterizează judecătoarea drept „toxică” pentru sistemul judiciar și susțin că noua mobilizare a CSM, în pofida controverselor, arată o ruptură profundă între corpul magistraților și societate.

De la petiție online la acțiune în instanță și în stradă

Peste 73.000 de persoane au semnat apelul inițiat de Comunitatea Declic, cerând Secției pentru judecători din CSM să oprească procedura pe care o consideră ilegală și ilegitimă. Presiunea publică s‑a transformat rapid și într‑un demers juridic.

Pe 26 iunie 2025, Declic a anunțat că va contesta în instanță procedura de numire a Liei Savonea. Potrivit organizatorilor, 97% dintre respondenții propriului chestionar intern au cerut continuarea luptei în justiție.

Câteva săptămâni mai târziu, pe 14 august 2025, organizația a depus la Curtea de Apel Cluj acțiunea de anulare a deciziei CSM prin care Savonea a fost numită președintă a ÎCCJ, proces finanțat integral din donațiile comunității.

În același timp, documentarul „Justiție capturată” a declanșat un val de proteste de stradă și reacții în lanț în justiție și în societatea civilă. La scurt timp după difuzare, câteva sute de oameni au ieșit în stradă la București și Cluj-Napoca, în fața CSM și a Palatelor de Justiție, cu mesaje pentru independența justiției și împotriva corupției din sistem.

În zilele următoare, manifestațiile au crescut ca amploare: peste 8.000 de persoane au participat la marșul „Împreună pentru Justiție” în Capitală, iar proteste au avut loc, în total, timp de cel puțin cinci zile consecutive în mai multe orașe. Protestatarii au cerut revocarea Liei Savonea de la șefia ÎCCJ, demiterea conducerii DNA și a ministrului justiției, considerând că aceștia poartă responsabilitatea pentru mecanismele descrise în film.

Cine e Lia Savonea

Lia Savonea a fost aleasă în 2025 președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, după un vot de 9 la 1 în Secția pentru judecători a CSM. A fost singurul candidat înscris în procedură, concursul fiind organizat mai devreme decât de obicei.

Cariera ei cuprinde poziții de judecător la Judecătoria Sectorului 6, Tribunalul București, Curtea de Apel București și, din 2023, la Secția Penală a ÎCCJ. Savonea a condus și Consiliul Superior al Magistraturii, perioadă în care a fost o prezență influentă în deciziile privind disciplina și promovarea magistraților.

În documentarul Recorder, mai mulți magistrați, printre care procurori DNA și judecători, o indică pe Savonea drept parte a unui cerc de influență care ar fi ocupat poziții-cheie în justiție.

Numele Liei Savonea este asociat cu mai multe decizii care au avut impact major în spațiul public, a scris Libertatea luna trecută. Una dintre ele este hotărârea prin care condamnarea lui Mario Iorgulescu, de 13 ani și 8 luni, a fost anulată, cauza fiind trimisă spre rejudecare. Savonea a făcut parte din completul care a considerat că dosarul trebuie reluat, fapt consemnat de publicațiile naționale.

O altă decizie menționată este cea privind „Dosarul Revoluției”, în care rechizitoriul întocmit de procurori a fost declarat neconform. Savonea a semnat hotărârea care a dus la reînceperea procedurilor, o măsură intens discutată la acel moment.

Un alt dosar este cel al Vanessei Youness, partenera fostului șef DGIPI, Gelu Oltean. Youness fusese condamnată pentru trafic de influență în legătură cu contracte Microsoft. Completul din care făcea parte și Lia Savonea a decis anularea pedepsei cu executare și trimiterea cazului către o altă instanță pentru rejudecare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro