A murit Ilie Popa, veteranul de război care a fost martor la asasinarea lui Armand Călinescu

Veteranul împlinise 105 ani

Un simbol al curajului, devotamentului și demnității, Ilie Popa avea 105 ani și era ultimul veteran de război din comuna Săpata, județul Argeș, un om care a trăit nu doar un veac de istorie, ci care a și participat la scrierea ei. Născut pe 11 septembrie 1919, în satul Bănărești din comuna Săpata, a fost martor și participant direct la momentele definitorii ale secolului trecut. 

Ilie Popa a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, participând la campania din Basarabia și Odesa, apoi a servit cu onoare pe Frontul de Est, ca servant de tun în cadrul Școlii de Subofițeri de Aviație. A fost membru al Asociației Naționale a Veteranilor de Război Argeș.

„Cu sobrietatea specifică oamenilor simpli și mari, mărturisea că una dintre cele mai dureroase amintiri ale sale, în afară de război, a fost faptul că a fost martor la locul asasinării lui Armand Călinescu, prim-ministru al României, în 1939. Popa Ilie nu a fost doar un veteran. 

A fost o conștiință vie a istoriei noastre. O pagină de manual care putea vorbi. Și care, cu fiecare amintire, ne învăța ce înseamnă onoarea, sacrificiul și loialitatea față de țară, după cum mi-a povestit în repetate rânduri primarul Laurențiu Micu, cel care i-a fost sprijin în multe momente. 

Eroii nu mor niciodată cu adevărat. Ei rămân în amintirile noastre și în valorile pe care ni le-au transmis. Slujba de înmormântare va avea loc joi 7 august, la biserica din satul Mîrțești”, precizează Adrian Bughiu, președintele Consiliului Județean Argeș.

Ciuruit de 20 de gloanțe

Pe 21 septembrie 1939 premierul Armand Călinescu (originar din Pitești) a fost asasinat de către un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu, ca răzbunare a acestora față de implicarea sa în condamnarea la închisoare și apoi a asasinării liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. 

La data de 21 septembrie 1939 la intersecția B-dului Elisabeta cu Calea Stirbey Voda din București, o mașină a legionarilor a tăiat calea mașinii oficiale în care se afla prim-ministrul, iar asasinii au deschis focul cu arme automate. Armand Călinescu a fost nimerit de 20 de gloanțe și a murit pe loc.

După asasinat, legionarii respectivi au asaltat postul de radio unde au preluat controlul și au vrut să facă un anunț despre asasinarea lui Călinescu, însă personalul tehnic a deconectat transmițătorul, astfel că această acțiune a eșuat. Aceștia s-au predat, fiind împușcați în stradă, fără judecată, cadavrele lor fiind lăsate în stradă timp de trei zile. 

La locul respectiv a fost pusă o pancartă pe care scria cu litere mari: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară”. De asemenea, au fost aduși elevi de la școlile din București pentru a vedea cadavrele. 

Ulterior, în toată țara au început din ordinul lui Carol al II-lea execuții sumare ale legionarilor, cel puțin 300 de legionari fiind uciși fără judecată de către autorități, unii din ei fiind spânzurați de stâlpi de telegraf. Represiunea a avut loc sub guvernul Gheorghe Argeșanu, care după finalizarea acestei misiuni a fost înlocuit cu guvernul Constantin Argetoianu. 

Fotografii: Consiliul Județean Argeș, Primăria Săpata

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.