A murit Ilie Popa, veteranul de război care a fost martor la asasinarea lui Armand Călinescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ilie Popa, unul dintre cei mai vârstnici veterani de război din România și totodată martor la asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu în 1939, a murit marți 5 august în comuna argeșeană Săpata, acolo unde s-a născut și a trăit.
Veteranul împlinise 105 ani
Un simbol al curajului, devotamentului și demnității, Ilie Popa avea 105 ani și era ultimul veteran de război din comuna Săpata, județul Argeș, un om care a trăit nu doar un veac de istorie, ci care a și participat la scrierea ei. Născut pe 11 septembrie 1919, în satul Bănărești din comuna Săpata, a fost martor și participant direct la momentele definitorii ale secolului trecut.
Ilie Popa a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, participând la campania din Basarabia și Odesa, apoi a servit cu onoare pe Frontul de Est, ca servant de tun în cadrul Școlii de Subofițeri de Aviație. A fost membru al Asociației Naționale a Veteranilor de Război Argeș.
„Cu sobrietatea specifică oamenilor simpli și mari, mărturisea că una dintre cele mai dureroase amintiri ale sale, în afară de război, a fost faptul că a fost martor la locul asasinării lui Armand Călinescu, prim-ministru al României, în 1939. Popa Ilie nu a fost doar un veteran.
A fost o conștiință vie a istoriei noastre. O pagină de manual care putea vorbi. Și care, cu fiecare amintire, ne învăța ce înseamnă onoarea, sacrificiul și loialitatea față de țară, după cum mi-a povestit în repetate rânduri primarul Laurențiu Micu, cel care i-a fost sprijin în multe momente.
Eroii nu mor niciodată cu adevărat. Ei rămân în amintirile noastre și în valorile pe care ni le-au transmis. Slujba de înmormântare va avea loc joi 7 august, la biserica din satul Mîrțești”, precizează Adrian Bughiu, președintele Consiliului Județean Argeș.
Ciuruit de 20 de gloanțe
Pe 21 septembrie 1939 premierul Armand Călinescu (originar din Pitești) a fost asasinat de către un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu, ca răzbunare a acestora față de implicarea sa în condamnarea la închisoare și apoi a asasinării liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu.
La data de 21 septembrie 1939 la intersecția B-dului Elisabeta cu Calea Stirbey Voda din București, o mașină a legionarilor a tăiat calea mașinii oficiale în care se afla prim-ministrul, iar asasinii au deschis focul cu arme automate. Armand Călinescu a fost nimerit de 20 de gloanțe și a murit pe loc.
După asasinat, legionarii respectivi au asaltat postul de radio unde au preluat controlul și au vrut să facă un anunț despre asasinarea lui Călinescu, însă personalul tehnic a deconectat transmițătorul, astfel că această acțiune a eșuat. Aceștia s-au predat, fiind împușcați în stradă, fără judecată, cadavrele lor fiind lăsate în stradă timp de trei zile.
La locul respectiv a fost pusă o pancartă pe care scria cu litere mari: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". De asemenea, au fost aduși elevi de la școlile din București pentru a vedea cadavrele.
Ulterior, în toată țara au început din ordinul lui Carol al II-lea execuții sumare ale legionarilor, cel puțin 300 de legionari fiind uciși fără judecată de către autorități, unii din ei fiind spânzurați de stâlpi de telegraf. Represiunea a avut loc sub guvernul Gheorghe Argeșanu, care după finalizarea acestei misiuni a fost înlocuit cu guvernul Constantin Argetoianu.
Fotografii: Consiliul Județean Argeș, Primăria Săpata
