Actorii centrali din afacerea Nordis au fentat până acum răspunderea legală. Portretul penal al „pătratului” Ciorbă-Vicol-Băsescu-Cosma
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patronul Nordis, Răzvan Vladimir Ciorbă, trebuie să obțină achitarea în noul dosar, altfel intră la pușcărie, deoarece mai are o condamnare mai veche, de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală.
Cuprins:
Prejudiciu calculat la 195 milioane de euro
Soția sa, Laura Vicol, a fost vizată la rândul ei de un dosar de fals în înscrisuri sub semnătură privată în care a primit achitare, în timp ce pe notărițele Ioana Băsescu și Andreea Cosma le-a salvat prescripția.
Laura Vicol și Răzvan Vladimir Ciorbă au fost reținuți pentru 24 de ore, luni, 3 februarie, fiind prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București, pe 4 februarie, la ora 16.00. Oricare ar fi soluția Curții de Apel, ea nu este definitivă, putând fi contestată la Înalta Curte.
„Schema Nordis” vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor și evaziune fiscală, în care prejudiciul se ridică la peste 195 de milioane de euro.
„În perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 de lei”, arată procurorii DIICOT în legătură cu „dosarul Nordis”.
„Coada” lui Vladimir Ciorbă
Răzvan Vladimir Ciorbă a fost condamnat de Tribunalul București, pe data de 4 aprilie 2017, la pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală.
Din datele aflate în vechiul dosar, Răzvan Vladimir Ciorbă s-a implicat prin două dintre firmele lui într-o schemă infracțională mai amplă, pusă la cale de un anume Miron Ionescu.
„Condamnă pe inculpatul Ciorbă Vladimir-Răzvan la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 6 (șase) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. (…) Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante şi a celei accesorii pe un termen de încercare de 3 ani si 6 luni”, se arată în Hotărârea 711/2017 a Tribunalului București din dosarul 18266/3/2015.
În același dosar, inculpatul principal – Miron Ionescu – a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la evaziune fiscală, în timp ce alți 13 evazioniști au primit pedepse cu suspendare pentru evaziune fiscală.
- „În cauza de faţă, înregistrată sub nr. 14683/3/2019, respectiv în cauza disjunsă din dosarul nr. 18266/3/2015*, aflat în rejudecare pe rolul Tribunalului Bucureşti, se vor soluţiona doar aspectele legate de cuantumul total al prejudiciului, mai exact de împrejurarea dacă şi cât se datorează cu titlu de obligaţii fiscale accesorii la despăgubirile solicitate de partea civilă ANAF, în condiţiile în care debitele principale au fost deja plătite de către inculpaţii (Popa Sorin Corneliu, Ciorbă Vladimir Răzvan şi Cercel Iulică – n.r.), în privinţa cărora soluţionarea acţiunii penale s-a definitivat prin condamnare, în rejudecare, aceştia fiind vizaţi doar de latura civilă a cauzei.
- Aşadar, cei trei inculpaţi au fost judecaţi şi condamnaţi pentru infracţiunea de evaziune fiscală, hotărârea fiind definitivă în ceea ce îi priveşte”, se arată în Hotărârea nr. 859/2019 din 21 mai 2019 pronunțată de Tribunalul București.
Procesul a continuat pe latură civilă, prin disjungere, pentru stabilirea cu exactitate a obligațiilor fiscale ale fiecărui inculpat, sens în care instanța a stabilit definitiv, pe data de 30 decembrie 2019, că Răzvan Vladimir Ciorbă trebuie să plătească statului 201.360 de lei (Hotărârea nr. 1682/2019 a Curții de Apel București în dosarul 14683/3/2019).
O țeapă de 20 milioane de lei
Patronul Nordis a fost trimis în judecată de DIICOT pe data de 18 mai 2015 pentru evaziune fiscală, alături de liderul rețelei, Miron Ionescu și alți 14 evazioniști.
- „La sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012 a fost constituit un grup infracțional având ca scop săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin evidențierea, în actele contabile și în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive și spălarea banilor, constând în aceea că banii proveniți din evaziune fiscală au fost mișcați și transferați prin mai multe conturi și, ulterior, au fost încasați în numerar, în mod succesiv, în vederea zădărnicirii urmăririi și asigurării anonimatului.
- Traseul banilor prin conturi a fost rezumat în 3 hărți relaționale, ce prezintă relațiile dintre firmele cetățenilor moldoveni și firmele reale cu care au desfășurat relații comerciale, banii plătiți de acestea din urmă, drept contravaloare a contractelor sau a facturilor de livrări bunuri sau prestări servicii fiind retrași imediat în numerar sau transferați cu justificare aparență, între aceleași firme, fără o finalitate reală și – cel mai important – fără că acestea să plătească la rândul lor furnizori proprii, cum ar fi fost normal într-o relație comercială reală, fără de care aceste firme nu ar fi avut cum să asigure livrarea de bunuri și prestarea de servicii către firmele reale.
- Întreaga sumă încasată prin intermediul conturilor deschise în evidenţele ING Bank şi BTRL de către «cele 9 societăţi ale cetăţenilor moldoveni» a fost retrasă în numerar prin intermediul cardurilor ataşate conturilor curente.
- Astfel, au fost identificate încasări în sumă totală de 20.064.844 de lei, din care 11.032.546 de lei de la firme beneficiare care sunt prezentate mai jos și 9.032.298 de lei de la alte firme beneficiare, descoperite ulterior și cu privire la care se efectuează cercetări, și retrageri în numerar în sumă de 20.139.466 de lei.
- Din analiza actelor și a rulajelor bancare a rezultat că sumele cu care erau alimentate conturile firmelor cetățenilor moldoveni fie erau direct retrase în numerar, fie erau transferate în contul altei societăți din același grup, controlată și coordonată de inculpatul (Miron Ionescu – n.r.), retragerea făcându-se din contul acesteia din urmă, în scopul îngreunării sau chiar a împiedicării urmăririi circuitului banilor.
- Din cercetări a rezultat că întreaga operațiune era condusă de către inculpatul (Miron Ionescu – n.r.), el fiind cel care a inițiat și constituit grupul infracțional organizat, cetățenii moldoveni dându-și acordul și participând la înființarea sau preluarea firmelor, sprijinind ulterior activitatea numitului Miron Ionescu, urmărindu-se ca prin așa-zisa «activitate comercială» a acestora să ajute firmele beneficiare să se sustragă de la plata taxelor și a impozitelor datorate bugetului de stat.
- Inculpatul Miron Ionescu deținea o așa-zisă «firmă de consultanță», cu care ar fi încheiat contracte de consiliere pentru afaceri și management cu firmele cetățenilor moldoveni, în baza cărora obținea și deținea cardurile bancare ale acestor firme, opera cu acestea retrageri de numerar de la bancomate, numerar care figura că este predat cetățenilor moldoveni pe baza unor procese-verbale.
- În urma efectuării unor verificări s-a constatat că numărul de telefon aparţinând numitului Ionescu Miron (…) figurează cu anunţuri pe diferite site-uri web «Preluăm societăți comerciale cu datorii către stat și furnizori prin registrul comerțului. Comision negociabil».
- De altfel, acest mod de lucru, constând în folosirea unor firme înmatriculate pe numele unor cetățeni moldoveni, care să fie folosite în scopul furnizării de facturi societăților comerciale ce doreau să își înregistreze cheltuieli în contabilitate pentru activități și furnizări de bunuri a căror existență și prestare era problematic a fi justificată, nu era nou în piață, fiind cunoscut și chiar prezentat în diverse articole de presă”, se arată în rechizitoriul DIICOT, citat în Hotărârea nr. 859/2019 din 21 mai 2019, pronunțată de Tribunalul București.
Pe vremea când Laura Vicol era șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, numele lui Vladimir Ciorbă a fost anonimizat pe portalul instanțelor de judecată, însă figurează în clar pe o aplicație privată de jurisprudență (Lege5), așa cum reiese din următoarea captură de ecran:
Reamintim că Laura Vicol este:
- Prietenă și fostă avocată a Elenei Udrea (6 ani în dosarul Gala Bute)
- Fosta avocată a fugarei Alina Bica (4 ani pentru favorizarea lui Ovidiu Tender)
- Fina de cununie a urmăritului internațional Daniel Dragomir (fost ofițer SRI condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare)
- Apărătoare a mai multor interlopi din Capitală, printre care cei mai de seamă sunt Nuțu și Sile Cămătaru.
Laura Vicol, achitată în 2018 după ce l-a susținut pe un fals avocat
În 2017, Laura Vicol a scăpat doar cu un avertisment la Curtea de Apel București în dosarul penal în care fusese trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) și complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii.
Un an mai târziu, în 2018, Înalta Curte a achitat-o cu privire la toate capetele de acuzare.
Laura Vicol fusese acuzată că l-a ajutat pe un individ să se dea drept avocat, căruia i-a dat cele 33 de împuterniciri pentru a participa, deși nu avea dreptul, la acte de urmărire penală într-un dosar al DIICOT.
Ioana Băsescu, scăpată prin prescripție de ilegalități
Ioana Băsescu a scăpat definitiv, în 2023, de acuzațiile de instigare la delapidare şi două infracţiuni de spălare a banilor în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.
Totodată, în acest dosar, Elena Udrea a scăpat și ea, pe data de 11 iulie 2023, de două infracţiuni de instigare la luare de mită şi cinci infracţiuni de spălare a banilor.
Reamintim că Elena Udrea, fost ministru al turismului, a fost condamnată, în 2 martie 2021, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare, în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din 2009.
Potrivit DNA, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Ioana Băsescu l-a determinat pe Giovanni-Mario Francesco (n.r. – iubitul ei în perioada respectivă) să realizeze operaţiuni fictive prin care suma de 735.098 de lei provenită din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea candidatului Traian Băsescu.
Transferurile au fost intermediate de Elena Udrea şi Ioana Băsescu, care i-au comunicat lui Giovanni-Mario Francesco datele societăţilor către care urmau să fie efectuate plăţile.
„Eram în relație cu Ioana și la momentul ăla, toată lumea credea că Traian Băsescu o să piardă. Băsescu era tatăl prietenei mele la acea vreme. Ideea de a-l ajuta pe omul Băsescu mi-a aparținut pentru că era tatăl prietenei mele și se auzea că o să piardă acele alegeri. Ioana Băsescu a fost cea care a stabilit modalitățile concrete în care îl puteam ajuta și acestea au constat în efectuarea unor plăți. Eu am aflat târziu, de la DNA, că facturile nu fuseseră înregistrate”, a declarat la proces fostul iubit al Ioanei Băsescu.
Notărița Andreea Cosma a legitimat un „tun” de 17 milioane de lei
Fosta deputată PSD Andreea Cosma se rejudecă la Curtea de Apel Ploiești, cu termen pe 13 februarie 2025, în dosarul în care Înalta Curte a casat hotărârea prin care instanța de fond constatase intervenția prescripției pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu.
Ea este judecată pentru fapte din 2007, în calitate de notar, în urma cărora au fost înstrăinate active în valoare de 17 milioane de lei ale Cazărmii Ciuperceasca.
Andreea Cosma a fost condamnată în 2018 la 4 ani de închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă primind şi Florin Anghel, fost deputat PDL şi fost preşedinte al CJ Prahova, precum şi Dănuţ Cornea, fost preşedinte al CA al SC Plopeni Industrial Parc SA. Dosarul a fost trimis de două ori spre rejudecare.
- „Pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, inculpata (Cosma Andreea – n.r.) avea obligaţia de a lămuri raporturile juridice dintre părți cu privire la actul pe care urma să îl încheie, stabilirea unor prețuri sub valoarea pieței, în condițiile în care vânzătorul nu era o simplă persoană fizică, ci o autoritate publică, (acest lucru - n.r.) trebuind să atragă atenția inculpatei și să verifice legalitatea actelor a căror autentificare se solicită.
- Inculpata (Cosma Andreea – n.r.) în calitate de notar, cunoscând condițiile de validitate ale contractelor sinalagmatice și sancțiunile în cazul nerespectării lor, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare, ignorând voit forma de organizare și natura societății vânzătoare, în lipsa derulării licitației publice și în condițiile unui preț sub cel din grila notarilor. (…)
- Ignorarea condițiilor necesare și utile demersului, respectiv transferului dreptului de proprietate, nu se înscrie într-o eroare de evaluare a textelor de lege aplicabile, ci într-un sprijin eficient şi subsidiar contribuțiilor infracţionale ale coinculpaților, inculpata (Cosma Andreea – n.r.) acționând cu intenție, cunoscând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru redactarea şi autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare prin care activul «Ciuperceasca» a fost înstrăinat, conștientizând urmările conduitei sale individuale și ale conjugării acesteia cu ale coinculpatului (Cornea Dănuț Marcel – n.r.) și asumându-şi autentificarea actelor juridice, condiție sine qua non pentru producerea urmăririi prejudiciabile”, reține Curtea de Apel Ploiești în hotărârea inițială de condamnare.
iugavirgil 05.02.2025, 09:56
nume puternic protejate politic pana ieri . sa vedem ce urmeaza . l au dat in gat si pe oprea de la sinaia ca sa scape , dar se pare ca balciul actual e prea mare . va fi un film serial interesant daca presa il va intretine
DanielDand 05.02.2025, 11:08
Și pe Ciolanu nu la dat în gât??
Andan09 05.02.2025, 13:42
Toti sunt pe principiul: umfla buzunarele acum, fara sa-ti fie frica de nimic, caci maine s-ar putea sa nu mai putem, si oricum, daca avem buzunarele pline putem aranja si o manareala cu legea dupa aia... si vehiculat prin presa ca angajatul adus din asia e mai bun ca cel roman... asta chiar a fost ticaloasa, cica de ce pleaca romanii din tara?