Adevăratul motiv al războiului din Ucraina. Documentul de acum 33 de ani care expune minciuna lui Vladimir Putin despre NATO

Un document din 1992 scoate la iveală adevăratele motive din spatele războiului din Ucraina. Pretenția Rusiei că extinderea NATO către Est ar reprezenta o amenințare este doar un pretext pentru a justifica agresiunea asupra Ucrainei.

Articolul, publicat de ziarul de stat Izvestia acum 33 de ani, dezvăluie o întâlnire între ambasadorul Ucrainei la Moscova și politicianul naționalist rus Serghei Baburin, care a avertizat: „Ori Ucraina devine parte a Rusiei, ori va fi război!”.

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au rădăcini adânci. În 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, Crimeea, care din 1954 aparținea Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, a devenit parte a Ucrainei independente.

În 1992, au existat tentative serioase de secesiune pe Peninsula Crimeea, stopate de Kiev prin acordarea unei autonomii extinse regiunii. Totuși, pentru naționaliștii ruși, printre care și Baburin, această decizie a Parlamentului rus din 1991 a fost considerată un „act ilegal”.

Baburin, un susținător fervent al liderilor sovietici și al granițelor fostei Uniuni Sovietice, a declarat la vremea respectivă că, în lipsa unei reunificări între Rusia și Ucraina, „conflictele între Ucraina și Rusia vor continua să existe”.

Această afirmație, conform jurnalistului rus Valeri Visciutovici, reprezenta „următorul pas al Rusiei către o ruptură cu Ucraina” și ridica suspiciuni despre o posibilă strategie menită să ducă la dispariția Ucrainei ca stat.

Conform aceluiași articol din Izvestia, pretențiile Rusiei par să nu fi avut ca scop protejarea de NATO, ci mai degrabă dorința de a-și extinde teritoriile și de a reveni la granițele dinainte de 1991.

Această teorie este susținută și de anexarea Crimeei în 2014, pe care Vladimir Putin a descris-o drept o „restabilire a dreptății istorice“.

În articolul său din 1992, Visciutovici a prezis că atitudinea imperialistă a Parlamentului rus va duce la o scădere dramatică a reputației politice a Rusiei în lume.

„Ar putea urma și sancțiuni economice”, a scris jurnalistul. Aceste cuvinte au devenit realitate aproape 3 decenii mai târziu, când Putin a demonstrat că este dispus să plătească acest preț pentru ambițiile sale teritoriale.

Serghei Baburin a renunțat la candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 și a devenit un susținător al președintelui rus.

„În această oră dificilă pentru patrie, nu este momentul să divizăm forțele poporului”, a declarat el. Neoficial, se zvonește că Kremlinul i-ar fi recomandat să nu îi ia nici măcar un procent din voturi lui Putin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE