Celebrul desert, care cuprinde biscuiţi înmuiaţi în cafea şi mascarpone, a fost introdus în meniul restaurantului în 1972, dar familia nu a făcut niciun demers pentru a breveta reţeta. Tiramisu a devenit un simbol al bucătăriei italiene, adaptat de bucătari din întreaga lume.

De-a lungul timpului au existat dispute îndelungate referitor la originea Tiramisu, inclusiv teorii că era servit ca afrodisiac într-un bordel din Treviso. Totuşi, este unanim acceptat că reţeta a fost dezvoltată în restaurantul lui Campeol.

Luca Zaia, guvernator al regiunii Veneto, se numără printre cei care i-au adus un omagiu. „Oraşul a pierdut încă un star al istoriei vinului şi gastronomiei”, a scris el pe Twitter.

Le Beccherie a fost deschis de familia lui Campeol în 1939, iar Ado a preluat afacerea la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Istoria reţetei

Potrivit coautorului desertului, bucătarul Roberto Linguanotto, preparatul a apărut în urma unui accident petrecut în timpul pregătirii îngheţatei de vanilie. Linguanotto a pus nişte mascarpone într-un bol cu ouă şi zahăr şi, după ce a remarcat gustul plăcut al amestecului, i-a spus soţiei lui Campeol, Alba.

Cei doi au perfecţionat desertul adăugând pişcoturi îmnuiate în cafea şi presărând pulbere de cacao. L-au numit „Tiramisu”, ce poate fi tradus „Ridică-mă”. Ulterior, desertul a apărut într-un număr din 1981 al revistei Veneto, publicaţie locală dedicată gastronomiei, şi este acum unul dintre cele mai cunoscute ale Italiei. Reţeta originală, certificată de Accademia Italiana della Cucina în 2010, este fără alcool, pentru că intenţia era ca acest desert să poată fi consumat şi de copii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.