Cuprins:
„Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele, ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a afirmat ministrul.
România așteaptă de mai bine de zece ani intrarea în Spațiul Schengen. Țara noastră îndeplinește condițiile tehnice, dar de-a lungul timpului mai multe state vest-europene s-au opus, în principal Olanda, dar și Germania și Franța.
Olanda „nu se opune în principiu”
Premierul olandez Mark Rutte s-a aflat miercuri în vizită în România și a declarat că „nu se opune în principiu” aderării României, dar a menționat că trebuie să existe un mecanism de monitorizare.
O decizie a consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne – n.r.) în privința aderării României și Bulgariei la Schengen va fi luată în luna decembrie.
Statul de drept și corupția
Anterior, statele care s-au opus aderării României au legat includerea țării noastre de MCV, mecanismul de cooperare și verificare. Acest lucru însemna legarea aderării de existența unui stat de drept funcțional și reducerea corupției.
Principalul beneficiu al aderărării la Spațiul Schengen pentru firme este că nu se mai fac controale vamale la trecerea frontierei. Acest lucru înseamnă o creștere a vitezei de realizare a exporturilor, deci sume mai mari de bani intrate în țară.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că „eșecul nu e o variantă” în privința includerii României în Schengen și a spus că un eșec ar duce la o creștere a euroscepticismului în țara noastră.