„Aerul ăsta nu e de nasul meu”. Manifest cu „plămâni” care se înnegresc de la aerul poluat din București

Calitatea aerului din Capitală a adus, în ultimii ani, discuții nesfârșite și pasări de responsabilități între instituțiile publice, doar că în timpul ăsta Bucureștiul rămâne una dintre cele mai poluate metropole europene – pe locul 7, conform unui studiu realizat de Numbeo.

„Avem o mare problemă cu poluarea din acest oraș din zona metropolitană. Sunt o fostă sportivă care a încercat în nenumărate rânduri să practice un sport, chiar și dacă vorbim despre o simplă alergare în parc. De multe ori am întâmpinat dificultăți în respirare din cauza poluării”, spune Monica, prezentă vineri la amplasarea panoului din Piața Victoriei, care va rămâne timp de o lună în fața Guvernului.

Vineri dimineață, senzorii instalației arătau un indice de calitate a aerului de 150, de trei ori peste limita admisă.

Recomandări

Palmă pentru Coaliție. Două deputate ale Puterii vor ca partidele să fie arse la buzunar dacă o treime dintre aleși nu sunt femei în urma alegerilor

Cauzele poluării: deșeurile arse și traficul

În București, senzorii care măsoară calitatea aerului ajung pe roșu aproape în fiecare zi. Pe de-o parte din cauza traficului aglomerat, dar mai ales din cauza deșeurilor arse pe câmp, la marginea orașului, aceasta fiind principala cauză a poluării. Numai săptămâna trecută, Garda de Mediu a găsit pe câmp tone de astfel de deșeuri pregătite pentru a fi incendiate.

În plus, Bucureștiul se află pe locul al patrulea în Europa din punctul de vedere al aglomerației rutiere și pe locul 14 în lume la congestie, potrivit unei statistici a companiei de navigație auto TomTom.

Problema este că la traficul aglomerat se adaugă reducerea suprafețelor verzi și dezvoltarea imobiliară și industrială, astfel că emisiile din atmosferă depășesc mult limita admisă și ne pot pune sănătatea în pericol. Specialiștii arată că pulberile din atmosferă pot provoca, după o expunere îndelungată, cancer.

Recomandări

O masă de aer rece ajunge în România. Șefa ANM anunță când se schimbă vremea: temperaturile scad accentuat

„O persoană sănătoasă care trăiește într-un mediu poluat are riscul să dezvolte reacții alergice mult mai ușor, să dezvolte o simptomatologie similară astmului bronșic, ceea ce afectează până la urmă calitatea vieții. Coroborând cu alte noxe, pot fi factori cumulativi la riscul de declanșare a unui cancer bronho-pulmonar”, explică medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, care a participat la protest.

Maria, 10 ani: „Oamenii care poluează sunt niște monștri”

„Uneori mi se pare că oamenii care poluează sunt niște monștri care fac rău naturii care ne-a ajutat și în care noi trăim acum”, spune Maria, 10 ani.

A venit alături de mama și fratele ei la evenimentul de vineri organizat de comunitatea Declic și s-a ținut de nas, pozând în fața panoului cu „plămâni” – un gest simbolic pentru a arăta că și pe ea o afectează poluarea aerului.

Recomandări

Reporterul francez de război care s-a mutat în România povestește ororile trăite în prizonieratul rusesc: „Mi-am pierdut conştienţa. Cred că atunci au început să mă drogheze”

Aerul nu este deloc bun de respirat și mi se pare că ar trebui să facem ceva în privința acestui lucru.

Maria, 10 ani:

Familia nu mai locuiește în București, ci într-o comună din județul Ilfov, dar cele două zone sunt strâns legate între ele. 

„Pe copiii de vârsta mea îi sfătuiesc să recicleze și să facă tot posibilul încât, unde trec ei, să nu lase gunoaie”, completează Maria, care spune că a avut probleme de respirație cât a locuit în București.

„Avem nevoie de o infrastructură mai bună de piste de biciclete pentru a reduce traficul de mașini, o infrastructură mai bună de transport în comun. Ce poate face orice cetățean? Putem să încurajăm mersul cu bicicleta, reciclatul responsabil și alte lucruri mici pe care le poate face fiecare cetățean”, spune Ștefan Popa, 18 ani, unul dintre susținătorii mișcării Declic.

Poluarea crește și riscul de infectare cu COVID-19

De altfel, cei mai afectați de calitatea inferioară a aerului sunt vârstnicii, copiii, astmaticii și persoanele cu boli cardiovasculare.

Expunerea pe termen lung la un aer poluat crește riscul de a face o formă mai gravă de COVID-19. Un studiu recent arată că în jur de 15 la sută din decesele cauzate de infecția cu coronavirus pot fi atribuite poluării.c

Calitatea aerului pe care îl respirăm impactează direct toate afecțiunile respiratorii pe care le pot prezenta cetățenii unui oraș poluat. De la creșterea riscului de acutizări pentru persoanele cu boli cronice, la creșterea riscului de infecții. Inclusiv infecția cu SARS-COV-2.

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”:

România, în topul țărilor la decese premature cauzate de poluare

Poluarea este „ucigașul nevăzut” care omoară mai multe persoane decât SIDA, tuberculoza și malaria la un loc, arată un studiu al organizației Global Alliance on Health and Pollution.

„Sunt pneumolog și văd în fiecare zi cum aceste particule dăunătoare lucrează în timp, silențios, dar sigur și provoacă astm bronșic, bronșită cronică și chiar cancer”, spune medicul pneumolog Florin Mihălțan.

Un studiu publicat în revista medicală The Lancet arată că, dacă poluarea ar fi redusă, ar putea fi evitate 50.000 de decese premature pe an în Europa.

Comisia Europeană somează Bucureștiul să acționeze

Bucureștiul, Brașovul și Iașiul sunt deja sub lupa Comisiei Europene privind calitatea aerului înconjurător. Autoritățile europene cer insistent României să închidă depozitele ilegale de deșeuri și zeci de gropi ilegale de gunoi. 

Anul trecut, Curtea de Justiție a UE a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru combaterea poluării din București.

Prea puțin spațiu verde

Capitala duce o acută lipsă de spațiu verde. Practic, din 1990 și până acum s-a înjumătățit.

„Un oraș ar trebui să aibă foarte mult plămân verde, adică spațiu verde, să nu se mai construiască anarhic. E nevoie de un filtru mai riguros pentru mașinile cu aceste particule poluante în exces și de educația populației pe o zonă care înseamnă mișcare, mers cu bicicleta. Avem nevoie de terase verzi în jurul locuințelor, în jurul blocurilor și de o mai mare favorizare a parcurilor”, spune medicul Florin Mihălțan.

Autoritățile trebuie să vină cu strategie coerentă în domeniul combaterii poluării care să fie pe ani buni, fără coloratură politică și fără alte implicații politice.

Florin Mihălțan, pneumolog:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro