Aerul din casă: de ce nu e bine nici prea uscat, nici prea umed. Ce sfaturi dau medicii

Ce se întâmplă când aerul din casă este prea uscat

Aerul uscat apare frecvent în sezonul rece, din cauza sistemelor de încălzire și a aerului condiționat, care „consumă” umezeala din încăperi.

„Aerul uscat are consecințe asupra întregii mucoase a tractului respirator superior, mai ales în sezonul foarte rece sau foarte cald. Considerăm că aerul este uscat atunci când umiditatea scade sub 30–40%”, explică dr. Loredana Mitran, medic primar ORL.

Medicul atrage atenția că uscarea mucoasei nazale slăbește una dintre cele mai importante bariere naturale ale organismului.

„Mucoasa nazală are rol de protecție împotriva agenților externi infecțioși și neinfecțioși. Uscăciunea ei poate duce la contactarea ușoară a diverselor viroze sau altor patologii de tipul alergiilor din cauza distrugerii barierei naturale. Unele virusuri devin mai rezistente și se dezvoltă mai rapid în astfel mediu uscat, iar șansele de apariție a bolilor sunt mult mai crescute”, spune dr. Mitran.

Simptomele expunerii la aer uscat nu întârzie să apară: nas uscat, usturime, secreții uscate, senzație de presiune sinusală, dureri la inspirație, dar și sângerări nazale. La nivelul gâtului și laringelui pot apărea răgușeala, tusea seacă și senzația de uscăciune.

,,Disconfortul este mai accentuat la persoanele care au o patologie în sfera ORL cum ar fi rinita alergică, rinita hipotrofică până la ozena, precum și persoane cu obstrucții de filieră nazală sau patologii ale laringelui”, atareg atenția dr. Loredana Mitran.

Cum suferă plămânii când aerul este prea uscat

Un studiu efectuat în mii de locuințe arată că percepția unui aer uscat este legată statistic de prevalența astmului și alergiilor la copii, și de simptomele sindromului clădirilor bolnave (SBS) la adulți. Cercetătorii avertizează că umiditatea și ventilația sunt factori cheie pentru sănătatea respiratorie.

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog susține că „este foarte important să avem o umiditate optimă a aerului, pentru că doar în aceste condiții mecanismele locale de apărare ale căilor aeriene sunt funcționale”.

Medicul explică cum afectează aerul uscat plămânii: „Nasul curăță aerul, îl filtrează și îl încălzește. Aceste mecanisme funcționează doar cât timp mucoasa nazală este umedă. Când aerul devine prea uscat, nu mai filtrează aerul și particulele ajung direct în căile respiratorii, ceea ce duce la disconfort, strănut și chiar sângerări nazale. Un aer uscat și încărcat de particule nu induce neapărat o boală, dar produce o stare de disconfort care nu este sănătoasă, mai ales dacă expunerea se repetă sau vorbim de pacienți cu boli pulmonare cronice”, subliniază dr. Mahler.

Aerul prea umed favorizează mucegaiul

Specialiștii recomandă ca umiditatea aerului din interior să fie menținută, ideal, între 40% și 60%. Sub acest prag, aerul este considerat prea uscat, iar peste el, mai ales peste 60–70%, pot apărea probleme legate de mucegai și alergeni. Umiditatea excesivă favorizează condensul și apariția mucegaiului, mai ales în băi, bucătării sau dormitoare slab ventilate. Iar mucegaiul nu este doar o problemă estetică, ci una de sănătate.

„Umiditatea crescută nu creează probleme unei persoane sănătoase, în sine, însă favorizează dezvoltarea sporilor și a ciupercilor. Astfel apar reacțiile alergice, inclusiv alergiile la mucegai”, avertizează dr. Beatrice Mahler.

Și medicul ORL confirmă riscurile: ,,Atunci când umiditatea într-o încăpere crește la peste 60% și vom observa apariția pe la colțurile camerei a mucegaiului sau aburul condensat la nivelul ferestrelor, ne putem gândi la probleme de sănătate. Mediile umede pot declanșa reacții alergice, sinuzite fungice, afecțiuni pulmonare, dar și probleme oftalmologice, gastrointestinale și chiar neurologice, în cazul anumitor tipuri de mucegai care eliberează toxine ce afectează sistemul nervos”, spune dr. Loredana Mitran.

Și persoanele cu boli pulmonare au de suferit din cauza aerului prea umed sau prea uscat.

,,La acești pacienți orice modificare de temperatură, de umiditate, poate să ducă la declanșarea unei crize, indiferent că e umed sau uscat aerul. Acesta produce disconfort și creează dificultăți în respirație. De exemplu, pacienții cu boli pulmonare cronice nu ies din casă dacă e ceață. Dacă este ger și este foarte uscat aerul și rece, din nou nu pot să iasă din casă. Ei sunt foarte sensibili, pentru că în momentul în care se modifică temperatura și umiditatea aerului, se modifică presiunea parțială a oxigenului”, declară dr. Beatrice Mahler.

Ochilor le place aerul umed

În ceea ce privește expunerea prelungită a ochilor la aer umed, nu sunt probleme, după cum menționează dr. Sînziana Istrate. ,,La aer umed este destul de plăcut. Sigur, o umiditate excesivă depinde și de calitatea acesteia, dacă este mai rece, dacă este mai caldă, fiindcă ochiului nu-i plac variațiile de temperatură, dar un aer mai călduț și umed este foarte benefic”.

Aerul uscat însă nu face bine ochilor. Umiditatea scăzută (de exemplu sub ~40%) face ca pelicula lacrimală de pe suprafața ochilor să se evapore mai rapid, ceea ce reduce hidratarea naturală a ochilor și duce la simptome de ochi uscat. Aerul uscat din încăperi cu sisteme de încălzire sau aer condiționat accelerează evaporarea lacrimilor și reducerii filmului lacrimal protector. Câteva dintre simptomele care apar sunt:

iritație, arsură sau senzație de „nisip” în ochi,

roșeață și mâncărime,

senzație de oboseală oculară și vedere incertă,

agravarea sindromului de ochi uscat.

Soluții simple pentru un aer sănătos în casă

Cercetările internaționale sugerează că nivelurile ideale de umiditate (40–60%) sprijină imunitatea și reduc viabilitatea virusurilor.

,,Dacă în camera în care dormim sunt 26 -27 de grade Celsius, dacă mai deschidem gura în timpul somnului, pentru că avem o infecție virală care ne blochează nasul, nu se va irita doar mucoasa nazală, ci se va irita și faringele și laringele și senzația de disconfort este majoră”, semnalează dr. Mahler.

Atât medicii, cât și specialiștii în sănătatea locuinței recomandă măsuri simple, la îndemâna oricui:

Aerisiți des, de 5–7 minute, de mai multe ori pe zi, chiar și iarna

Măsurați umiditatea cu un higrometru

Folosiți umidificatoare sau soluții naturale (boluri cu apă, plante de apartament) dacă aerul este prea uscat

Apelați la dezumidificatoare sau absorbanți de umiditate dacă apar condens și mucegai

Evitați uscarea rufelor în casă și mențineți încăperile luminoase

„Aceste măsuri pot ameliora considerabil simptomele produse de aerul uscat sau umed, însă atunci când problemele persistă este important să ne adresăm medicului”, recomandă dr. Mitran.

„Un aer sănătos în casă înseamnă mai puține infecții, mai puțin disconfort și o respirație mai bună”, concluzionează medicii, iar umiditatea din casă poți s-o controlezi eficient. De asemenea, și uscarea excesivă a aerului poate fi prevenită, când funcționează caloriferele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro