De Octavian Pescaru,

În top mai apar, în ordine, după Brașov : Cluj-Napoca, Măgurele, Botoşani și Baia Mare. Ultimul raport a fost emis de AirVisual la finele lui martie 2020, iar datele care au dus la acest clasament se referă la anul 2019.

  • Plecând de la raportul AirVisual am încercat să radiografiem situaţia unuia dintre cele 7 oraşe menţionate : Braşov, un oraș de munte, situat într-o zonă renumită pentru ”aerul curat”
  • În 2017, primarul Braşovului, George Scripcaru, a identificat cele două principale surse de poluare ale oraşului: prezenţa masivă a turiştilor în oraş şi grătarul de mici din intersecţia cunoscută de localnici drept Ceasu Rău 
  • Arhitectul Gruia Hilohi face o radiografie detaliată a ceea ce s-a petrecut în traficul braşovean în ultimii 15-20 de ani: ”O mare parte din poluare e cauzată de trafic”
  • ”Parcurile Braşovului s-au înjumătăţit în ultimii ani. Ele nu sunt trecute ca spaţii verzi, ci ca terenuri pe care se poate construi. Nu există un registru al spaţiilor verzi sau dacă există nu l-a văzut nimeni”, mai spune arhitectul.
  • Până în 2006, în Braşov, peste 60% din transport era electrificat. În timp, troleibuzele şi tramvaiele au fost înlocuite cu vehicule pe motorină.
Povestea Lenuței, păstoriţa cu 9 copii, din Rășinari: “Ca să-i pot creşte, m-am angajat un fel de slugă, să păzesc caprele oamenilor din sat”
Recomandări
Povestea Lenuței, păstoriţa cu 9 copii, din Rășinari: “Ca să-i pot creşte, m-am angajat un fel de slugă, să păzesc caprele oamenilor din sat”
 

Un oraş de munte, încărcat de noxe

Raportul Mondial al Calităţii Aerului plasează Braşovul pe locul 3, după Iaşi și Bucureşti. Dacă s-ar fi măsurat calitatea aerului acum 30-40 de ani, când Braşovul era un pilon al industriei româneşti prin multitudinea de fabrici existente, n-ar fi fost o surpriză ca Braşovul să fie în topul poluării. Cu siguranţă, poluarea a scăzut faţă de anii când duduiau fabricile, dar ea este prezentă în continuare, generată de alte lucruri.

Senatorul USR, Allen Coliban, braşovean de origine, şi arhitectul Gruia Hilohi, istoric al urbanismului, văd 3 mari surse de poluare în Braşov: “traficul, dispariţia accelerată a spaţiilor verzi şi a bazelor sportive şi înlocuirea lor cu betoane, creşterea necontrolată a numărului de blocuri”.  

Planul Integrat de Management al Calităţii Aerului Braşov nominalizează ca principale surse de poluare “poluatorii industriali, traficul şi încălzirea locuinţei”.

Maddie a dispărut în 2007 și nu a fost niciodată găsită. Ce s-a întâmplat acum, după 13 ani
Recomandări
Maddie a dispărut în 2007 și nu a fost niciodată găsită. Ce s-a întâmplat acum, după 13 ani
 

Ani buni ne-am făcut că măsurăm

În lume există două tipuri de măsurare a calităţii aerului. Metoda cu senzori optici şi cea gravimetrică. La noi, la nivel oficial, este folosită şi acceptată măsurătoarea gravimetrică, procedură care arată cantitatea de micrograme de pulberi pe metru cub. Măsurătorile gravimetrice sunt executate de Reţeaua de Măsurare a Calităţii Aerului de pe lângă Ministerul Mediului, prin intermediul staţiilor de măsurare pe care le are în subordine.

 “Măsurători ale calităţii aerului au început să se facă la modul serios de prin 2018-19 şi asta doar pentru că s-au tras semnale de alarmă din partea Comisiei Europene. Agenţiile de Protecţia Mediului fie nu executau măsurători, fie raportau altceva. Primele avertismente au fost primite începând cu 2009. Ca să înţelegeţi cât de dezastruoasă era situaţia, reţineţi că în Bucureşti, unde sunt 8 staţii de măsurare, 5 nu funcţionau pentru că nu aveau senzori şi prin urmare nu raportau nimic. La Braşov, din 5 staţii de măsurare, în ultimii 2 ani a funcţionat doar una!

În plină criză de sănătate publică, premierul Orban are mesaje liniștitoare. Nu neapărat pentru pacienți, cât pentru industria pharma
Recomandări
În plină criză de sănătate publică, premierul Orban are mesaje liniștitoare. Nu neapărat pentru pacienți, cât pentru industria pharma
 

Staţiile care nu raportau citiri, fie nu aveau mentenanţa făcută corect, fie nu fuseseră proiectate să raporteze. Din pricina ameninţărilor venite dinspre UE, administraţiile locale au început să îşi schimbe discursul. De unde cei mai mulţi primari spuneau , acum au trecut la ”, explică Allen Coliban, preşedinte al Comisiei pentru Mediu din Senat.

Pentru că nu ne-am respectat angajamentul de a reduce nivelul poluării, care, potrivit statisticilor oficiale ale OMS, ucide anual prin boli asociate 7 milioane de oameni la nivel planetar şi 23.000 în România, UE ne ameninţă cu infringementul.

În prezent există 5 capitole de infringement, în diverse stadii, contra României. Unul dintre aceste capitole se referă la incapacitatea sistematică de a monitoriza poluarea aerului, iar altul face referire la întârzierea de a adopta un program naţional privind managementul poluării aerului, program care trebuia trimis Comisiei Europene până la 1 aprilie 2019.

Procedura de infringement presupune acţiunea prin care Comisia Europeană atenționează un stat membru al Uniunii Europene că încalcă o anumită obligație asumată. Dacă nu se ajunge la o înțelegere în termenul stabilit, țara respectivă urmează să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție şi se poate ajunge până la aplicarea unei amenzi substanțiale. În România, calitatea aerului e măsurată din 2007, iar în 2009 au apărut primele discuţii despre un posibil infringement.

Grătarul de la Ceasu Rău, marele poluator

În toamna 2017, într-o şedinţă a Consiliului Local, primarul Braşovului, George Scripcaru, a identificat cele două principale surse de poluare ale oraşului: prezenţa masivă a turiştilor în oraş şi grătarul de mici din intersecţia cunoscută de localnici drept Ceasu Rău :

”Ce să facem, dacă vin mulţi vizitatori şi ne aglomerează oraşul. Principala zonă unde sunt creşteri de pulberi este intersecţia de la Ceasu Rău (intersecţia Iuliu Maniu, 13 decembrie, strada Castanilor). Avem în vedere să facem lucrări de sistematizare în zona respectivă. În felul acesta sperăm să reducem poluarea”, spunea primarul Scripcaru în toamna 2017.

Mai rămâne doar problema micilor din cuptorul de vizavi. La ora 9 se încălzeşte cuptorul şi atunci aparatele de monitorizare măsoară şi acele pulberi de acolo, care să ştiţi că sunt, chiar dacă vi se pare o glumă.

Primarul Braşovului, George Scripcaru

Intersecţia de la Ceasu Rău este considerată cea mai aglomerată din oraş, de aceea a fost amplasată acolo staţia de măsurare. Dar, pentru că, potrivit primarului, grătarul buclucaş dădea naştere la oscilaţii în măsurători, s-a făcut voia primarului. Staţia de măsurare de la Ceasu Rău, care era principala staţie din Braşov, a fost mutată pe strada Memorandului, într-o zonă mult mai verde şi mai puţin circulată, unde valorile măsurate sunt cu totul altele.

Trafic + Blocuri multe – Spaţii verzi = Poluare

Având în vedere că măsurarea calităţii aerului în România se face din 2007, nu vom afla niciodată cât de tare poluau marile fabrici ale Braşovului. Putem însă să înţelegem de ce acest oraş de munte a ajuns aici, pe locul 3 în clasamentul celor mai poluate oraşe din ţară.

Traficul este, fără doar şi poate, una dintre principalele cauze. Zilnic, la orele de vârf, se formează coloane de maşini pe numeroase artere, comparabile cu cele din Bucureşti. Când plouă, ninge sau în perioada sărbătorilor, traficul devine apocaliptic pentru localnici. Zile în şir, oraşul e pur şi simplu paralizat, de jos până sus, în Poiana Braşov.

Arhitectul Gruia Hilohi face o radiografie detaliată a ceea ce s-a petrecut în traficul braşovean în ultimii 15-20 de ani:

” O mare parte din poluare e cauzată de trafic. Nu vorbim doar despre emisiile de CO2, ci şi despre prafurile în suspensie care rezultă în mod natural din folosirea frânelor, anvelopele care se uzează şi creează praf, praful de pe şantiere şi din agricultură adus de camioane pe străzi. Apoi, o mare problemă e constituită de traficul individual. Distribuirea traficului în Braşov e anormală. În Occident, transportul public e folosit intens, în Braşov maximum 10% din oameni îl folosesc. Utilizarea transportului public ar scădea mult traficul individual.

Până în 2006, în Braşov, peste 60% din transport era electrificat. În timp, troleibuzele şi tramvaiele au fost înlocuite cu vehicule pe motorină. De la 200 de vehicule electrice de mare capacitate, câte erau în 1990, azi mai circulă maximum 7-8 la ore de vârf. Restul nu mai există sau se află în depou.

Arhitectul Gruia Hilohi:

”Reţeaua de tramvaie a fost complet eliminată în 2006, printr-o decizie care nici măcar nu există sub formă scrisă. Cea de trolee a dispărut în proporţie de 90%. Şinele de tramvai au dispărut pur şi simplu peste noapte. Drept urmare, capacitatea de transport a scăzut, chiar dacă s-au cumpărat autobuze Diesel din Turcia şi Belarus, pentru că ele nu au putut suplini ca număr şi capacitate reţeaua de tramvaie şi troleibuze. 

Totodată, firmele de taximetrie erau în plină dezvoltare şi sponsorizau spectrul politic. La aceste lucruri s-au adăugat sistematizările care au încurajat circulaţia cu viteză în detrimentul siguranţei. Braşovul deţine recordul la accidente mortale pe treceri de pietoni. 25 de intersecţii semaforizate au fost desfiinţate, ca să nu se mai stea la semafor, şi înlocuite cu sensuri giratorii. Acestea favorizează viteza şi împiedică circulaţia autobuzelor sau troleelor, care sunt mai lungi şi mai late şi nu se pot încadra pe banda respectivă, ci intră în giratoriu pe două benzi”, spune arhitectul Hilohi.

În 2018, s-a dezbătut intens necesitatea unei parcări în valoare de 8 milioane de euro, cu o capacitate de 2-3.000 de locuri, sub Parcul Central, adică o acumulare uriaşă de trafic în zona de centru. Deocamdată proiectul a rămas la stadiul de intenţie.

Blocuri, câtă frunză, câtă iarbă

La fel ca în alte mari oraşe ale României, speculanţii imobiliari vânează orice bucăţică de teren aflată în oraş. În cartierul Şchei, peste noapte, o firmă s-a apucat să defrişeze şi să amenajeze terenul pentru construcţie de blocuri. După ce locuitorii din zonă au făcut scandal, primăria a anunţat că nu a dat nici un aviz de construire.

Tot în Şchei se fac PUZ-uri pentru construcţie de blocuri. Mai mici, mai mari, toate aceste construcţii distrug zona şi spațiul verde.

În Centrul Civic e în construcţie al doilea mall al Braşovului. În cartierul Tractorul, pe amplasamentul fostelor fabrici din zonă a apărut o pădure de blocuri. Practic, cartierul s-a dublat ca număr de apartamente în doar 4-5 ani. Recent, Primăria Braşov a emis un certificat de urbanism pentru o parcare de 6.000 mp, cu 700 de locuri de parcare, în zona fostului stadion Municipal, demolat în 2008. Dincolo de constatarea că, în locul unei baze sportive, se construieşte o parcare, interesant e faptul că această parcare se adresează în special navetiştilor care vin în oraş. Un proiect identic, terminalul multimodal din cartierul bucureştean Străuleşti, s-a dovedit a fi un mare fiasco. Inaugurat de Primăria Capitalei în 2018, terminalul, care a costat aproape 40 de milioane de euro, are o capacitate de ocupare de sub 10%.

Măcelul zonelor verzi

“Nu ştim când s-a făcut ultima inventariere a spaţiilor verzi”, spune arhitectul Gruia Hilohi.

”Parcurile Braşovului s-au înjumătăţit în ultimii ani. Ele nu sunt trecute ca spaţii verzi, ci ca terenuri pe care se poate construi. Nu există un registru al spaţiilor verzi sau dacă există nu l-a văzut nimeni, deşi el ar trebui să fie public. Spaţiile verzi nici nu sunt înscrise în domeniul public ca atare. La folosinţă apare termenul “curţi-construcţii”, ceea ce permite schimbarea destinaţiei parcului. Au dispărut din oraş inclusiv fâşiile de vegetaţie aflate între trotuar şi carosabil, concepute ca zone de protecţie. Parcul Tractorul, care a fost cel mai mare parc al Braşovului, nu a fost înscris în cartea funciară ca parc, aşa încât se rup constant bucăţi din el”.

Tractorul a suferit amputări şi în trecut. Pe o bucată din el au apărut blocuri şi magazinul Unirea. În 2010 s-a inaugurat aici controversatul patinoar olimpic, ceea ce a mai văduvit parcul de o bucată de teren. Şi asta în situaţia în care, la vremea respectivă, erau sute de hectare de teren libere de construcţii în aceeaşi zonă pe care se putea edifica patinoarul. Cu puţin timp înainte de «acţiunea patinoarul» fusese masacrat Parcul Tractorul mic din strada Turnului. Pe laterale s-au făcut parcări, iar pe bucata dinspre bulevard s-a ridicat un magazin.

Nici baza sportivă din vecinătate nu a avut o soartă mai bună. Cu toate că bazele sportive din România sunt protejate de Legea 69/2000, pe amplasamentul sălii Forex s-a construit un Lidl, deşi legea spune că întâi construieşti şi abia apoi demolezi, iar o bază sportivă poate fi demolată doar prin HG. Terenul de fotbal de lângă sală a dispărut şi el. Patronatul Forex spune că a construit o bază similară la Ghimbav, dar asta e ca şi cum ai demola o bază în Piaţa Iancului din Bucureşti şi ai face alta în loc la Adunaţii Copăceni.

În fine, măcelul zonelor verzi, de agrement şi de sport din zona Tractorul a continuat în 2019, când a mai fost retezată o bucată din parc pentru lărgirea străzii 13 decembrie, aglomerată peste măsură de traficul generat de nenumăratele blocuri ridicate în zonă şi de mall-ul din apropiere. Bucata de parc tăiată a fost declarată de utilitate publică. “Din parc s-au tăiat două şiruri de copaci plantaţi de curând, abia crescuţi. Au dispărut brusc 5.000 de mp din parc şi ne mirăm că nu mai avem oxigen şi perdele de vegetaţie”, spune Gruia Hilohi.

”În documentele Institutului Naţional de Statistică, suprafaţa totală de spaţii verzi a Braşovului apare ca stagnând din 1995. În realitate, multe spaţii verzi au fost măcelărite şi convertite în clădiri sau parcări”, punctează Allen Coliban.

Senzori vs Gravimetrie

Şeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Allen Coliban, militează pentru măsurători independente în paralel cu cele oficiale.

“Trebuie să controlam cumva măsurătorile făcute de Ministerul Mediului. În Sofia sunt instalaţi sute de senzori pe străzi, la noi nu se ţine cont de acest tip de măsurătoare. Peste tot în lume sunt folosiţi aceşti senzori, aceste măsurători independente. Un senzor din comerţ costă 100 de euro. Avem la Timişoara firmă care produce astfel de senzori şi îi vinde peste tot în lume. Ar trebui să avem o reţea naţională de senzori şi laboratoare mobile de verificare a aerului.

O reţea extinsă de senzori, care să funcţioneze în paralel cu măsurătorile gravimetrice oficiale, ne-ar ajuta să avem o imagine mai corectă asupra situaţiei, asupra impactului pe care îl au în viaţa noastră diverse surse de poluare şi astfel putem trece la politici publice corect fundamentate.

Putem regândi strategia de dezvoltare a oraşului, să scădem din presiunea imobiliară asupra spaţiilor verzi, putem să discutăm despre importanţa unui transport verde şi despre urgenţa investiţiilor în amenajare de parcuri etc”.

Dani Coman s-a bătut cu interlopii în lupte ilegale de tipul Fight Club. Incredibil cine era promoterul
GSP.RO
Dani Coman s-a bătut cu interlopii în lupte ilegale de tipul Fight Club. Incredibil cine era promoterul
Horoscop 4 iunie 2020. Scorpionii vor învăța lucruri noi, Capricornii au parte de schimbări majore ale intereselor
HOROSCOP
Horoscop 4 iunie 2020. Scorpionii vor învăța lucruri noi, Capricornii au parte de schimbări majore ale intereselor