Agricultura României, afectată sever de schimbările climatice. Producția de cereale ar urma să scadă semnificativ în următorii 50 de ani

Clima extrem de sensibilă a României

Caracterizat printr-un climat temperat-continental, peisajul agricol al României este deosebit de sensibil la schimbările de temperatură și de precipitații. 

Dubla provocare a creșterii temperaturilor și a dinamicii schimbărilor în precipitații, agravată de frecvența evenimentelor meteorologice extreme, prezintă riscuri semnificative pentru producțiile agricole și mijloacele de trai din mediul rural, potrivit unei analize publicate de portalul InfoClima. 

Studiile recente arată că temperatura medie în România a crescut cu 0,5°C până la 1°C începând cu anii ’80. Această încălzire are un impact mai pronunțat în regiunile sudice, unde valurile de căldură estivale au devenit mai frecvente și mai intense.

Producția de grâu va scădea cu 10-13% în următorii 25 de ani

Modelările efectuate în cadrul studiilor publicate în ultimii ani prezintă un tablou îngrijorător pentru producția agricolă din România. 

„Astfel, având în vedere evoluția schimbărilor climatice, putem să ne așteptăm la o scădere a producției de porumb cu 10-13% până în 2050 și 15% până în 2070 în cazul scenariului extrem, în medie multianuală (30 de ani), scăderile în ani secetosi putând fi mult mai importante. 

Recomandări

Câți bani a dat Gigi Becali în 2024 la AUR. Lista celor care au împrumutat partidul, iar apoi au devenit parlamentari

Cauzele acestei scăderi în producție sunt reducerea perioadelor de umplere a bobului și stresul termic și hidric din timpul încărcării știuleților. Regiunile sudice ale României, în special Oltenia și Muntenia, sunt cele mai afectate, cu reduceri ale producției care depășesc 15%, cauzate de creșterea frecvenței și intensității secetei”, se precizează în analiza realizată de cercetătorii Mihaela Casian și Lazăr Cătălin.

Producția de grâu ar urma să scadă cu 10-15% până în 2070, evoluție determinată de creșterea temperaturilor diurne, care perturbă încărcarea bobului și dezvoltarea boabelor, în special pe câmpiile sudice. Astfel, deși precipitațiile de iarnă cresc, reducerea precipitațiilor de vară duce la deficite de umiditate a solului în timpul perioadelor critice de creștere. 

Probleme și pentru plantele mai rezistente

Deși floarea-soarelui, orzul și alte culturi prezintă o reziliență moderată, nici acestea nu sunt imune la stresul indus de climă. Astfel, pentru floarea-soarelui, specialiștii au observat scăderi ale producției de 10-12%. 

Recomandări

Poveștile urșilor salvați de Cristina și Roger Lapis. Ce este „sindromul cuștii”, afecțiunea de care suferă o parte dintre locatarii Sanctuarului „Libearty” din Zărnești

În cazul orzului, ar urma să se manifeste o scădere a producției de 10% până în 2070, în cazul acestei culturi, stresul termic crescut în timpul umplerii bobului este principalul factor limitativ. 

„Scăderea producției agricole poate avea un impact economic masiv, atât prin reducerea veniturilor din exportul de porumb și grâu (cu circa 20% în cazul scenariului pesimist), cât și prin creșterea costurilor pentru irigații și practicile de conservare a solului. 

Aceste evoluții sunt cauzate în special de creșterea temperaturii medii și de schimbarea structurii precipitațiilor. Sub scenariul extrem (în care panta de creștere a emisiilor s-ar menține la nivelul actual fără măsuri semnificative de reducere), temperaturile medii anuale ar putea crește cu până la 4,5°C până în 2070, cu cel mai mare impact în zonele sudice”, se susține în analiza menționată.

Precipitații tot mai reduse în zonele agricole

Recomandări

George Simion recunoaște că folosește boți și conturi false în campania electorală: „Sunt numărul unu pe rețelele de socializare”

Autorii analizei mai afirmă că variabilitatea precipitatiilor reprezintă o altă provocare majoră pentru agricultură. Istoric, modelele anuale de precipitații au prezentat fluctuații semnificative, cu o scădere notabilă a cantității totale de precipitații în câmpiile agricole din sud, îndeosebi vara. 

„Schimbările sezoniere, caracterizate prin ierni mai umede și veri mai uscate, au devenit, de asemenea, din ce în ce mai evidente. Proiecțiile viitoare indică faptul că aceste tendințe se vor intensifica, având reduceri ale precipitațiilor estivale de până la 20% în zonele agricole cheie. 

Această scădere a precipitațiilor coincide cu o creștere proiectată a frecvenței și intensității evenimentelor cu precipitații intense. Astfel de extreme nu doar că amplifică riscul de eroziune a solului și pierdere a nutrienților, dar duc și la stagnarea apei, afectând negativ dezvoltarea și creșterea plantelor. Secetele, deja un fenomen recurent în România, sunt proiectate să crească în frecvență și severitate. Combinația dintre reducerea precipitațiilor estivale și creșterea temperaturilor agravează deficitul de apă, în special în regiuni precum Oltenia și Muntenia”, susțin cercetătorii Mihaela Casian și Lazăr Cătălin.

Soluții de adaptare

Potrivit experților, adaptarea agriculturii românești la schimbările climatice necesită o abordare complexă, combinând practici de agro-management, inovații tehnologice și măsuri politice.

Cele mai importante ar fi ajustarea datelor de semănat și optimizarea regimurilor de fertilizare, dezvoltarea și implementarea varietăților de culturi rezistente la schimbările climatice, gestionarea îmbunătățită a apei și acordarea unui sprijin politic pentru facilitarea acestor măsuri de adaptare.

„Extinderea infrastructurii de irigații, în special în regiunile predispuse la secetă, și promovarea utilizării eficiente a apei prin tehnologii precum irigarea prin picurare pot ajuta la reducerea deficitelor de apă. Pe termen lung, dezvoltarea culturilor rezistente la secetă și temperaturi ridicate este esențială, iar diversitatea genetică sporește adaptabilitatea la condiții imprevizibile. 

Eforturile de ameliorare ar trebui să se concentreze pe genotipuri tolerante la secetă și rezistente la temperaturi ridicate, capabile să facă față stresului cauzat de creșterea temperaturilor și lipsa apei. 

De asemenea, politicile naționale ar trebui să prioritizeze practicile agricole sustenabile, oferind stimulente financiare fermierilor pentru adoptarea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic”, se mai afirmă în analiza InfoClima.

Aceste rezultate au la bază trei studii care au utilizat tehnici avansate de modelare pentru a proiecta impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii românești. 

„Impacturile schimbărilor climatice sunt atât profunde, cât și complexe, reprezentând provocări semnificative pentru securitatea alimentară, traiul rural și stabilitatea economică. Cu toate acestea, prin măsuri proactive de adaptare, bazate pe cercetări științifice solide și sprijinite de cadre politice eficiente, aceste provocări pot fi abordate. 

Prin integrarea modelelor avansate de cultură, a practicilor reziliente la schimbările climatice și a intervențiilor strategice, România are oportunitatea de a construi un sector agricol sustenabil și rezilient, capabil să prospere în fața unei clime în schimbare”, concluzionează experții citați.

Mihaela Caian este cercetător științific principal gradul I în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) din România, având o carieră de excepție în domeniul meteorologiei și climatologiei. Este fiziolog vegetal și cercetător științific senior. 

Cătălin Lazăr este specializat în modelarea creșterii și dezvoltării culturilor de câmp. În prezent, ocupă funcția de șef al Departamentului de Genotipare și Fenotipare din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro