Ajuns voluntar în Vama Isaccea, un ucrainean din orașul Herson povestește cum îi descriu prietenii lui viața sub ruși: „Cтрах. Frică. Orașul e pustiu”

J., 47 de ani, bărbat robust, cu ochii albaștri este din Herson, un oraș din sudul Ucrainei. A venit în vizită România pe 14 februarie, împreună cu soția și cele două fiice de 3, respectiv 12 ani. Pe 24 februarie, ziua în care a început războiul, cei patru intenționau să se întoarcă acasă. 

Familia, despărțită de război 

Povestea lor e fragmentată între planurile pe care și le făcuseră înainte de război și modul în care se adaptează acum. 

Când J. s-a trezit pe data de 24 februarie, soția plângea. Abia aflase ce se petrecea acasă, în Ucraina, unde erau și încă sunt părinții lor și alte rude. Chiar în acea dimineață, câteva rude și-au făcut bagajele și au pornit spre Isaccea. Pe drum era deja coadă de mașini și oameni. Fratele a rămas cu mama, care spune că e prea bătrână ca să poată pleca din Herson, dar soția și fiica acestuia au venit în România. 

Ucraineanul numără pe degete câte persoane din familia sa sunt în România și câte au rămas în Ucraina. Nouă sunt aici și trei acasă: mama, fratele și socrul lui. Scoate telefonul și arată câteva poze de la ziua mamei, când a împlinit 84 de ani, la începutul lui ianuarie, „viața noastră înainte de război”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Mama mea a trecut și prin Al doilea Război Mondial. Atunci mama mea a pierdut-o pe mama ei. Mama spune că din cauză că mama ei a trăit foarte puțin, acum ea trăiește două vieți, una pentru ea și una pentru mama sa. Putin va muri și mama va trăi.

Cтрах. Frică

„Eu sunt aici, bărbat în putere și mama bătrână și cu fratele sunt în Ucraina”, spune bărbatul un gând cu care îi e greu să se împace. De aceea, a acceptat să vorbească cu Libertatea fără nume și fără poze. 

Recomandări

După capturarea totală a Luhanskului, Rusia controlează mai bine de o cincime din Ucraina. Ce urmează pe frontul de est

Mama îi povestește că oamenilor de acasă le e frică să iasă din locuințe, ca să nu fie folosiți drept scuturi umane de către ruși. „Orașul e pustiu.” 

Scrollează pe Facebook și arată poze postate de prietenii din Ucraina. Oameni răniți, clădiri distruse, străzi goale. „Uite o grădiniță la subsolul blocului. Femeile însărcinate nasc în metrou. Cum se poate așa ceva?”

„Este o mare problemă în oraș acum. Orașul meu este Herson și acum sunt probleme foarte mari. Centrul comercial, la 60 de metri de casa în care locuiește tatăl soției a explodat”, scrie bărbatul pe telefon, pe Google Translate, pe 2 martie, ziua în care rușii au ocupat orașul. 

Cum arată un dialog în fața centrului de refugiați

Suntem în fața Centrului pentru refugiați din Galați. E început de martie, dar ninge ca în decembrie. „Cum se zice la ruși: nu există vreme rece, există haine nepotrivite”, zâmbește Ludmila, o rusoaică ieșită la pensie, care locuiește de peste 30 de ani în Galați și zilele astea s-a oferit voluntară să traducă pentru refugiații ucraineni. 

Recomandări

Românii nu s-au speriat de incidentul din Egipt, în care două femei au fost ucise de un rechin. „Nimeni nu și-a anulat vacanța”, spun operatorii de turism

„Problemy z dokumentamy (probleme cu documentele – trad.)”, spune J, ca să se înțeleagă că nu au nevoie și de cazare în centru. 

Când a trecut granița spre România, cumnata, pentru că nu avea pașaport, a completat o cerere prin care solicita azil, singura modalitate de a intra fără pașaport, în contextul „unei situații umanitare”. O denumire blândă dată războiului.

Codul Frontierelor Schengen pentru situaţii umanitare (art. 5) prevede că oamenii pot trece graniţa şi în baza identității declarate, cu verificare ulterioară a acesteia.

„Adică ei au numai cărți de identificare, adică buletine”, traduce Ludmila. Bărbatul continuă în ucraineană. „Ukrayina, Ukrayina”, repetă el, cu buletinele în mână. 

Vor să afle care este situația lor din punct de vedere legal. 

Recomandări

Ce-i atrage pe rechini aproape de plajele cu turiști. Biolog marin: „Pot simți prezența câtorva picături de sânge la 5 kilometri distanță”

• „Ei nu vor statutul de refugiat, dar au numai buletinele din Ucraina și cu buletinele astea ei pot merge mai departe, în București, la consulat, să facă pașapoartele?”, îl  întreabă traducătoarea pe un angajat al centrului. 
• „Deci până la urmă, ce doresc?”, spune acesta, încă nedumerit. 
• „Cred că este o neînțelegere. Ei au aici totul, adică au cazare, nu vor cerere de azil. Singura problemă e că doamna și fetița nu au pașapoarte, au numai buletine. Cu buletinele ucrainene pot să circule prin România?”, o ia de la capăt Ludmila. 

„Ca să poată să intre în România aveau nevoie de acel pașaport. Cine nu a avut acel pașaport, a cerut azil. Azilul nu înseamnă doar să stea cazat aici, azilul înseamnă că eu am nevoie de protecție din partea statului român, că îmi este frică să mă duc la mine în țară. Înțelegeți?”, explică Ana Maria Guriță, la ONG-ul Jesuit Refugee Service (JRS), unul dintre ONG-urile care lucrează împreună cu autoritățile locale la Galați. 

Ca să renunțe la solicitarea de azil se face o cerere de renunțare voluntară la forma de protecție oferită de statul român, mai spune femeia. 

În final, reușesc să rezolve asta și se întorc la casa unde sunt găzduiți în România. 

„Au venit fiecare cu o sacoșă. O să trebuiască să o ia de la început, de la lingură și furculiță. Dar unde?”, se întreabă femeia care îi găzduiește în comuna Ciucurova, Tulcea. La 555 de kilometri de casă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Ajuns la Isaccea, a stat o zi cu familia apoi s-a întors ca voluntar la graniță 

Pe 25 februarie, J. și-a așteptat familia care a intrat în România prin Vama Isaccea. 

„Ne simțim ca acasă.” A decis să ajute și el, de aceea merge împreună cu voluntarii Agenţiei Adventiste pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor (ADRA) și-i întâmpină pe refugiații ucraineni. Prin ADRA, el și familia sa au primit cazare în România.

J. s-a oferit voluntar și spune că e singura modalitate să facă ceva acum și să uite de problemele lui. „Dacă te gândești într-una la asta, atunci te doare capul”, apare traducerea pe ecranul telefonului său. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

„Punct interesant”, mai apare în română pe telefon. Bărbatul povestește cum, cu o seară în urmă, în Vama Isaccea s-au terminat mănușile pentru refugiați și aceștia au primit căciuli în care și-au înghesuit mâinile. Își dă jos căciula din cap și își bagă mâinile crăpate de frig în ea, demonstrativ.

– Ce urmează să faceți?

Oftează.

– O să mă întorc acasă după război.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

• Războiul Rusia-Ucraina 
• Stiri Galati 

GSP.RO

Rareș Bogdan a dat-o de gol LIVE pe Denis Rifai: „Da, știu că asta sunteți”

Playtech.ro

ȘOC TOTAL! Anunț sumbru despre războiul Rusia - Ucraina! HALUCINANT, totul s-a SPULBERAT!

Observatornews.ro

Mărturisirile tatălui Roxanei, românca ucisă de rechin, în Egipt: "Era a treia oară acolo, îi plăcea să înoate. Soarta fiecaruia e undeva sus"

HOROSCOP

Horoscop 5 iulie 2022. Racii au șansa de a reveni la gânduri mai bune în legătură cu anumite proiecte ale prietenilor sau rudelor

Știrileprotv.ro

Românca ucisă în Egipt nu a avut nicio șansă în fața rechinului Mako. Informații șocante despre bestia din Marea Roșie

Orangesport.ro

Becali l-a dat afară, şi-a schimbat meseria şi e cunoscut în online! Cu ce se ocupă fostul fotbalist al FCSB

PUBLICITATE

Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea

PUBLICITATE

POVEȘTI CARE VINDECĂ. După 19 ani de dureri de spate, un bărbat a cunoscut medicii care i-au redat mobilitatea