Alegeri în Franța. Ce urmează după victoria stângii în fața lui Macron și a lui Le Pen? Cinci lucruri care anunță turbulențe pe scena politică de la Paris
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Francezii s-au mobilizat din nou pentru a stopa preluarea puterii de către extrema dreaptă, dar alegerile s-au încheiat cu un rezultat care anunță turbulențe pe scena politică de la Paris. Niciun partid nu a reușit să obțină suficiente mandate pentru a se apropia de majoritatea în Adunarea Națională a Franței. Ce urmează în această situație haotică? Politico prezintă cinci aspecte demne de reținut.
Cuprins:
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat alegerile legislative anticipate în seara zilei de 9 iunie, imediat după închiderea urnelor în scrutinul europarlamentar, într-un efort de a opri ascensiunea partidului de extremă-dreapta Rassemblement national (RN) al lui Marine Le Pen. Dar RN a obținut cu 50 de mandate mai mult decât în 2022, în timp ce coaliția liberală a președintelui a înregistrat un recul.
Premierul Gabriel Attal, care face parte din tabăra lui Macron, a anunțat că își va depune demisia, dar nu este clar cine ar putea prelua funcția. Macron a făcut deja apel la prudență și a precizat că are nevoie de timp pentru a analiza rezultatele alegerilor.
Guvernarea Franței, complicată și dificilă
Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, nu arată bine în urma alegerilor de duminică, fiind împărțită între stânga aliată cu extrema stângă, centru și extrema dreaptă. Niciun grup nu este nici măcar aproape de a forma o majoritate de 289 de deputați, fiecare având sub sau în jur de 200.
„Nu este posibil să guvernezi Franța dacă nu ai între 240 și 250 de parlamentari”, spune deputatul Sylvain Maillard, membru al partidului Renaissance al lui Macron.
Chiar dacă alianța de stânga și liberalii lui Macron au căzut de acord să colaboreze și să voteze tactic pentru a împiedica câștigarea alegerilor de către RN, o coabitare între cele două blocuri politice pentru a guverna Franța pare puțin probabilă.
Jean-Luc Mélenchon, un veteran al extremei stângi, a exclus să guverneze împreună cu liberalii lui Macron. La rândul lui, Gabriel Attal, a spus că nu va împărți niciodată puterea cu Mélenchon.
Duminică seara, Attal a admis posibilitatea formării unui guvern interimar pentru a oferi o anumită stabilitate țării în care se vor desfășura Jocurile Olimpice începând cu sfârșitul acestei luni.
Indiferent de guvernul care va rezulta din acest haos, instabilitatea îl ca caracteriza. Discuțiile privind bugetul, programate pentru toamnă, vor fi primul potențial punct de foc. Franța este sub presiune să-și reducă deficitul, după ce a ratat țintele la începutul anului. Sunt multe aspecte asupra cărora stânga, extrema stângă, liberalii și extrema dreaptă nu vor fi niciodată de acord. Politica fiscală este în capul listei.
Le Pen pierde surprinzător, dar nu este scoasă din joc
După turul întâi, partidul lui Marine Le Pen era pe cale să câștige puterea pentru prima dată în istoria sa. Acel vis a fost întrerupt în turul doi, după ce centriștii lui Macron și alianța de stânga au colaborat în circumscripții pentru a înfrânge extrema dreaptă, spre satisfacția proeuropenilor.
Atmosfera sumbră de la din tabăra RN spune multe. Activiștii și membrii săi l-au huiduit pe Mélenchon, în timp ce președintele partidului, Jordan Bardella, a condamnat îmbinarea elitiștilor de centru și de stânga într-o „alianță nefirească”.
În pofida amărăciunii resimțite, RN și-a crescut numărul de deputați din Adunarea Națională. Cât mai poate establishmentul să-i țină departe de putere?
Mișcarea lui Le Pen este însă „marele câștigător al alegerilor”, este de părere analistul politic Benjamin Morel, de la Universitatea Panthéon-Assas, Paris.
În opinia lui, Le Pen obține o poziție puternică înainte de alegerile prezidențiale din 2027, când Macron nu mai poate candida după îndeplinirea a două mandate consecutive. „Au un argument perfect: pot spune că le-a fost furată victoria și ei sunt alternativa reală”, explică Morel.
Macron a pariat pe altceva, dar ar fi putut fi mai rău
Acum o săptămână, după turul întâi, Macron părea că se îndreaptă spre dezastru. Alegerile anticipate nu numai că nu reușiseră să o oprească pe Le Pen, ci îi aduseseră partidul la un pas de putere.
Până duminică seara, coaliția de centru a evitat ceea ce era mai rău, supraviețuind ca forță parlamentară, deși una mai restrânsă. Dar micile consolări nu pot ascunde realitatea că extrema dreaptă este acum mai puternică, iar liberalii mai slabi înaintea cursei prezidențiale din 2027.
Înainte de alegerile anticipate, Macron avea cel mai mare grup din Adunarea Națională. De-acum încolo va trebui probabil să lucreze cu un prim-ministru dintr-o tabără adversă. Autoritatea lui în țară și credibilitatea în străinătate au fost afectate.
Potrivit lui Alberto Alemanno, profesor la HEC Paris, Macron a avut dreptate să convoace alegeri legislative anticipate, chiar dacă ele s-au terminat altfel decât se aștepta. „Văd o mulțime de tensiuni latente în Franța, o mulțime de probleme care nu au fost abordate”, subliniază el. „A deschis Cutia Pandorei, țara nu este mulțumită de macronism și vrea un nou tip de apartenență politică”, este de părere profesorul Alemanno.
Mélenchon nu va fi la conducere
Dacă există un câștigător, acesta este veteranul de stânga Jean-Luc Mélenchon. Liderul La France insoumise a câștigat suficiente voturi pentru a-și transmite mesajul, și anume ca Macron să numească un prim-ministru de stânga, ceea ce i-ar aduce partidul la putere.
„Suntem pregătiți pentru asta”, a declarat Mélenchon. Fost candidat de trei ori la președinție, Mélenchon a sugerat că nu l-ar deranja să devină el însuși prim-ministru al Franței.
Asta nu se va întâmpla, notează Politico.
Mélenchon e considerat toxic de prea mulți politicieni din cauza fascinației sale pentru liderii din America Latină, crizelor de furie și atacurilor asupra adversarilor. Cel mai recent, Mélenchon a fost acuzat de antisemitism atunci când a minimizat atacurile împotriva evreilor din Franța.
Mélenchon nici măcar nu poate convinge alte partide din cadrul alianței stânga din care face parte să-l pună la putere.
Coaliția de stânga, reunită sub steagul Le Nouveau Front populaire, pare a fi confuză. Duminică seara, liderii săi trimiteau mesaje contradictorii despre obiectivele lor.
În timp ce Mélenchon a spus că stânga va aplica „manifestul nostru, nimic altceva decât manifestul nostru”, europarlamentarul Raphaël Glucksmann, liderul unui partid mai mic din alianță, a părut a fi mai conciliant, oferindu-se „să dezbate și să schimbe cultura politică”.
Ce ar putea ieși din acest haos?
Răspunsul nu este deloc simplu. Ținând cont de faptul că niciun partid nu a obținut majoritatea, este posibil ca președintele să opteze pentru o perioadă de calm care să le ofere partidelor timp să poarte discuții privind formarea unei coaliții guvernamentale.
Emmanuel Macron ar putea apoi să scoată din joben o figură de stânga pentru a forma un guvern, având în vedere că stânga a devenit cel mai mare grup din Adunarea Națională a Franței.
Partidul Socialist, de exemplu, nu a exclus complet construirea unei coaliții mai largi, dar este puțin probabil ca La France insoumise a lui Mélenchon să fie de acord să renunțe la „manifestul” său.
Macron ar putea numi de asemenea un guvern provizoriu, păstrându-l pe Attal ca prim-ministru. El ar putea chiar să adopte modelul italian și să apeleze la un tehnocrat acceptat pe larg. O astfel de administrație s-ar abține de la a face planuri ambițioase și s-ar concentra pe menținerea în mișcare a roților statului francez.
Dar un guvern interimar sau tehnocrat „riscă să fie foarte frustrant din punct de vedere democratic”, avertizează analistul politic Benjamin Morel. „Francezii au votat masiv, centrul a fost învins, iar dacă se încheie cu Attal rămânând prim-ministru, nu este un lucru bun pentru democrația Franței”, susține el.
dante69 08.07.2024, 12:53
Ce sa urmeze ? Colonizarea Franței va continua in plin avant. Sper ca francezii sa nu se astepte la condescendanta noastra dupa urmatorul atac islamist ?
tomitan 08.07.2024, 13:34
Guvern de tehnocrati pana in 2027 ( alegeri prezidentiale) sustinut de stanga si partidul lui Macron .Daca vor circ si golaneala á la Cotroceni, atunci sa se " comaseze " si sa-si impartă ciolanul. Daca RN il impinge pe Bardella la prezidentiale au șanse .Dacă RN va merge tot cu Le Pen ,atunci vor avea șanse mici, din nou un onorabil loc 2. PS. Dacă Macron face ceva impotriva imigratiei si Putin pierde puterea pana in 2027, atunci Le Pen o sa dispara, iar partidul ri va fi confiscat de catre lupii tineri .Asa cum a facut ea cu tatal ei , asa se va intampla si cu ea.In politica ca-n mafie ai pierdut , zbori pe centura politică
Catalin08 08.07.2024, 14:04
Fascistii din Rusia prin portavocile celor care scriu pe aici vin sa ne explice noua cat de rau e Vestul, in Rusia au loc asasinate la ordinea zilei, asasinate politice, evident, comandate de Putin, de asemenea, au fost aruncati si sunt aruncati in inchisoare tot cei ce au avut o parere diferita de cea a regimului facist instaurat de Putin. Vestul cu toate defectele si toate bubele, e la ani lumina de barbarismul regimului fascist de la Kremlin.
demostene1 08.07.2024, 16:23
De ce nu se spune extrema stângă? Au comuniști în alianța
croco601 08.07.2024, 17:49
Ai dreptate că în Rusia e mult mai rău! Doar că pe mine, cetățean al vestului, mă doare în xxxx ce le face Putin votanților lui (80% din alegători). L-au vrut, l-au ales! Cât despre corabia în care trăim, sunt profund interesat. Și îngrijorat!