24 Apr. 2017 08:40

Alegeri prezidențiale în Franța. Rezultate finale: Emmanuel Macron și Marine Le Pen se vor confrunta în turul 2

Distribuie

Aproape 47 de milioane de francezi au fost chemați la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, care îl vor desemna pe succesorul lui Francois Hollande și, respectiv, pe cel de-al optulea lider al Republicii a V-a. Emmanuel Macron și Marine Le Pen se vor confrunta în turul 2.


Citește și:


UPDATE 24 aprilie, ora 20:00: Ministerul de Interne din Franța a publicat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Astfel, Emmanuel Macron a obţinut 24,01% din sufragii, iar Marine Le Pen 21,3% din voturi.

Francois Fillon, candidatul Les Republicains, a obţinut 20,01% din sufragii, iar Jean-Luc Melenchon, de extremă-stângă, a fost votat de 19,58% dintre alegători. Benoit Hamon, din Partidul Socialist, a primit 6,36% din sufragii.

Prezența la vot a fost de 77,77%.

UPDATE 24 aprilie, ora 8:40: Emmanuel Macron şi Marine Le Pen s-au plasat pe primele două poziţii în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Franţa şi s-au calificat în turul al doilea, care va avea loc peste două săptămâni, conform rezultatelor finale anunţate luni de Ministerul de Interne, relatează Reuters.

Macron a obţinut 23,75% din voturi și este urmat de Le Pen, cu 21,53%. Pe următoarea poziţie se află conservatorul Francois Fillon, cu 19,91% din sufragii, fiind urmat de Jean-Luc Melenchon, radical de stânga, care a obţinut 19,64% din voturi, a precizat Ministerul de Interne.

UPDATE 24 aprilie, ora 7:00. Macron și Le Pen intră în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, poate cele mai importante din ultimele decenii, și  se vor înfrunta, pe 7 mai.

Rezultate parțiale după numărarea a 80% din sufragii, arătau că Emmanuel Macron a obținut 23,28% din voturi, în timp ce Le Pen a obținut 22,70% din voturi.

Francois Fillon şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a anunţat că va vota pentru Emmanuel Macron.

Politicianul conservator şi-a avertizat susţinătorii cu privire la pericolul reprezentat de ascensiunea extremei-drepte şi de o victorie a lui Marine Le Pen în cursa pentru palatul Elysee.

'Extremismul nu poate aduce decât durere şi dezbinare în Franţa', a declarat candidatul Les Republicans.

Francois Fillon s-a clasat pe poziţia a treia cu 19% din voturi, potrivit celor mai multe estimări şi exit-poll-uri publicate imediat după închiderea urnelor în Hexagon.


UPDATE ora 23,00: Ciocniri violente s-au produs duminică seară la Paris între câteva sute de manifestanți declarându-se „antifasciști” și poliție.Forțele de ordine au încercat să îi respingă pe manifestanții care au ocupat Piața Bastiliei. O sursă din cadrul forțelor de poliție a informat că forțele de ordine au fost atacate cu proiectile. Trei persoane au fost reținute, potrivit poliției.

UPDATE ora 22.55: Ministerul de Interne a anunţat duminică seara primele rezultate parţiale după numărarea a 20 de milioane de voturi din Franţa. Aceste rezultate parţiale o dau pe prima poziţie pe Marine Le Pen cu 24,38% din sufragii, urmată de cele 22,19% de voturi adunate de Emmanuel Macron. Totuşi, aceste rezultate parţiale nu au inclus şi voturile din marile oraşe franceze, unde urnele au rămas deschise cu o oră mai mult faţă de majoritatea secţiilor din Franţa.

UPDATE 20.30: Emmanuel Macron urmează să fie primul care intră în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu 24% din voturi, fiind urmat de cele 22% din sufragii adunate de Marine Le Pen, potrivit exit poll-urilor. Fillon și Melenchon au primit fiecare 19,5% din voturi.

Turul al doilea al prezidențialelor este prevăzut la 7 mai cu preluarea funcției în scurt timp pentru un mandat de cinci ani.

UPDATE 15.30: Emmanuel Macron și Marine Le Pen, primii doi clasați în sondaje, au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale. Ei nu au făcut nicio declarație, așa cum prevede legislația electorală din Franța.

Emmanuel Macron a votat împreună cu soția sa, care este cu 24 de ani mai mare decât el, au votat în stațiunea Le Touquet. Cei doi au mers la o secție care  se află chiar în clădirea unde s-au căsătorit în urmă cu zece ani.

Emmanuel Macron a mers la vot împreună cu soția sa, care este cu 24 de ani mai mare

Marine Le Pen a preferat să voteze în fostul oraş minier Henin-Beaumont, unde primar este un membru al Frontului Naţional.

Șase militante FEMEN au încercat să protesteze față de candidata extremei-dreapta, însă au fost arestate rapid, potrivit presei franceze.

 

 

Francois Fillon şi Jean-Luc Melenchon, care îi urmează pe Macron și Le Pen în sondaje, au votat în schimb în Paris.

Niciun candidat nu are voie să facă declarații în ziua alegerilor. Singurul care a vorbit despre acest scrutin este președintele Francois Hollande, care i-a îndemnat pe franceză să meargă la vot pentru a demonstra că 'democraţia este puternică'.

UPDATE 13.30: La ora 12.00, 28,54% dintre alegătorii francezi au votat în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot este puâin mai mare față de scrutinul din 2012, când la aceeași ora, 28,29% dintre votanți își exprimaseră opțiunea, relatează Le Monde.

O prezenţă la vot ridicată va fi crucială pentru a-i departaja pe primii patru clasaţi în sondaje şi pentru a o îndepărta pe prezidenţiabila de extremă-dreapta Marine Le Pen de palatul Elysee.

În mod tradiţional, alegerile prezidenţiale franceze adună o prezenţă de aproximativ 80% din cei 47 de milioane de cetăţeni care au drept de vot.

UPDATE 13.00: O secție de vot din localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon, a fost evaucată din cauza unui vehicul suspect. Mai precis, un autovehicul furat a fost abandonat în apropiere, cu motorul pornit. Acesta este primul incident de securitate semnalat în ziua alegerilor prezidenţiale din Franţa, relatează Reuters.

UPDATE 9.10: Secțiile de vot în Franța s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României). Astfel, francezii au început să voteze în primul tur al alegerilor, un scrutin cu un rezultat extrem de imprezibil, pentru care au fost mobilizate forțe de securitate sporite.

Acestea sunt cele mai imprevizibile alegeri prezidențiale din ultimele decenii. Sondajele de opinie realizate în ultimele zile ale campaniei îi arată pe picior de egalitate pe candidata extremei-drepta Marine le Pen și candidatul independent Emmanuel Macron, credidați cu 23% din intențiile de vot. Ei sunt urmați de Jean-Luc Melenchon – 19,5% din voturi și Francois Fillon – 19%.

Scrutinul este urmărit cu sufletul la gură de toată Europa, mai ales că Marine Le Pen, candidata extremei-dreapta care dorește ieșirea țării din UE, va ajunge în al doilea tur, potrivit sondajelor.

Măsuri de securitate suplimentare pentru primul tur al alegerilor din Franța

Primul tur al alegerilor va fi marcat de măsuri de securitate suplimentare după atacul jihadist asupra polițiștilor de pe Champs-Elysees. De altfel, până acum, sondajele arătau că alegătorii francezi sunt mai îngrijoraţi de locuri de muncă şi de starea economiei, decât de securitate şi terorism, dar aceste rezultate ar putea să se schimbe după atacul comis cu trei zile înainte de primul tur de scrutin.

Aproximativ 50.000 de poliţişti şi jandarmi, precum şi 7.000 de soldaţi, vor fi desfăşuraţi pentru a-i proteja pe alegătorii din Franţa. În Paris, numărul polițiștilor desfășurați au fost suplimentat. 'Se va asigura un gardian suplimentar şi o consolidare a personalului la orice secţie de vot care are nevoie de aceste măsuri', a declarat un oficial al primăriei Parisului.


Cum au reacționat candidații la alegerile din Franța la atacul de pe Champs Elysees


Care este poziția candidaților vizavi de Uniunea Europeană

Scrutinul din Franța este urmărit cu sufletul la gură de întreaga lume, în contextul în care mai mulți dintre candidați au pledat pentru un Frexit. După șocul provocat de ieșirea Marii Britanii din UE, dar și de victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA, atenția se îndreaptă către opțiunea francezilor.

Marine Le Pen pledează pentru consolidarea frontierelor Franței și își dorește ieșirea țării din UE. Astfel, candidata extremei drepte cere negocierea unui nou tratat european, care să fie supus votului la un referendum prin care francezii să decidă dacă doresc sau nu să rămână în UE în condițiile prevăzute de un astfel de tratat revizuit. La rândul său, Jean-Luc Mélenchon dorește părăsirea NATO și o retragere treptată a Franței din tratatele europene.

În schimb, Francois Fillon susține consolidarea cooperării în cadrul UE în domenii cum ar fi cel judiciar, în timp ce Emmanuel Macron  se prezintă drept cel mai proeuropean dintre cei 11 candidați. El propune o aprofundare a integrării europene ca o contrapondere în fața Rusiei și a SUA, idee susținută și de candidatul socialiștilor, Benoit Hamon, aflat în sondaje la mare distanță de primii patru.

Principalele scandaluri din campania electorală din Franța

Campania electorală din Franţa a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soţiei şi copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.

La scurt timp după ce a câştigat primarele, Fillon era favorit în cursa pentru Elysee. În săptămânile de după victoria sa, fostul premier era creditat cu până la 29% din intenţiile de vot, cu patru puncte procentuale în faţa principalei sale rivale, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen.

Cu numai câteva săptămâni înainte de scrutin, el a scăzut la 19% din intenţiile de vot, fiind devansat nu numai de Le Pen, ci şi de candidatul de centru Emmanuel Macron şi de cel de stânga Jean-Luc Melenchon. Acuzaţiile că şi-ar fi angajat fictiv soţia, pe Penelope Fillon, ca asistent parlamentar, a dus la prăbușirea acestuia în sondaje. Aceasta ar fi încasat aproape un milion de euro, pe o perioadă de cel puţin opt ani. Angajarea rudelor este legală în Franţa, însă scandalul, numit Penelopegate, are în spate acuzaţii că soția lui Francois Fillon nu ar fi muncit, de fapt.

Fillon şi-a cerut scuze pentru plăţi, dar a refuzat să se retragă. El susţine că totul a fost legal şi că este vorba de un asasinat politic'. Ulterior, el a fost inculpat în acest dosar, iar autoritățile chiar i-au percheziționat locuința.

Dezastrul campaniei lui Fillon ar fi dus la ridicarea fostului ministru al Economiei, Emmanuel Macron. Singurul obstacol al acestuia este Marine Le Pen, care nu a fost lipsită de probleme. Procurorii francezi au cerut Parlamentului European să îi ridice imunitatea lui Marine Le Pen, într-un nou dosar legat de suspiciuni de angajări fictive ale unor asistenţi parlamentari ai Frontului Naţional.

Mai precis,  Marine Le Pen este suspectată că i-a acordat salarii fictive de peste 41.500 de euro, din fonduri ale Parlamentului European, bodyguardul Thierry Legier, încadrat ilegal ca asistent parlamentar în perioada octombrie-decembrie 201, dar și șefei sale de cabinet, Catherine Griset, care a fost inculpată în acest caz.

Marine Le Pen a dezminţit deja toate acuzaţiile aduse, însă reprezentanţii PE au decis să-i pună poprire pe jumătate din salariu şi indemnizaţiile zilnice pentru a recupera cei 300.000 de euro utilizaţi în mod fraudulos de către preşedinta Frontului Naţional.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din Franța

Francezii au de ales între 11 candidați, cu unul mai mult ca în 2012, când Francois Hollande l-a învins pe Nicolas Sarkozy, însă cu cinci mai puţini ca în 2002, când s-a înregistrat un record. În 2017, în cursa pentru Elysee se află Emmanuel Macron, Marine Le Pen, Jean-Luc Melenchon, Francois Fillon, Nathalie Arthaud, François Asselineau, Jacques Cheminade, Nicolas Dupont-Aignan, Benoît Hamon, Jean Lassalle şi Philippe Poutou.

Vă prezentăm mai jos o scurtă descriere a celor 11 candidați.

Emmnuel Macron (39 de ani) – En Marche!

Emmanuel Macron, un fost banchet de investiții este cunoscut pentru că a fost ministrul al Economiei în perioada 2014-2016, fiind promovat în politică de actualul lider de la Elysee, Francois Hollande. Acum, el a pus bazele unei mişcări politice nepartizane cu scopul declarat de a depăşi limitele unor formaţiuni tradiţionale de dreapta sau stânga prin politici care combină protecţia statului şi libertatea pieţei pentru a încuraja inovaţia.

Cele mai importante propuneri ale lui Emmanuel Macron:

  • un buget, un parlament şi un ministru al Finanţelor în zona euro
  • limitarea la un an a duratei sejurului unui muncitor detaşat
  • crearea unei forţe de 5.000 de grăniceri europeni
  • rezervarea accesului la licitaţiile publice europene întreprinderilor care localizează cel puţin jumătate din producţia lor în Europa
  • fond european pentru Apărare care să finanţeze echipamente militare comune
  • controlul investiţiilor străine în Europa

Marine Le Pen (48 de ani) – Frontul Național

Candidata populistă, care ține cu sufletul pe jar Europa, încearcă să obţină prima victorie în alegerile prezidenţiale pentru formaţiunea de extremă-dreapta înfiinţată în 1972 de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. Aceasta a reuşit să schimbe imaginea formaţiunii, dintr-un partid de extremă-dreapta, cunoscut inclusiv pentru rasism, antisemitism şi homofobie, într-o adevărată mişcare antisistem care atrage atât clasa muncitoare, cât şi votanţii antiimigraţionişti şi eurosceptici din Franţa.

Cele mai importante propuneri ale lui Marine Le Pen:

  • negocierea ieşirii din zona euro şi reintroducerea frontierelor naţionale prin ieşirea din spaţiul Schengen
  • referendum pe tema apartenenţei la UE – Frexit
  • refuzarea tratatelor de liber-schimb CETA şi Tratatului de liber-schimb UE-Statele Unite (TAFTA)

Jean-Luc Melenchon (65 DE ANI) – Partidul Stângii

Un adevărat veteran al politicii franceze, Jean-Luc Melenchon propune o reformă completă a sistemului politic, creşteri de taxe, precum şi suplimentarea cheltuielilor bugetare. Acesta vede drept ostilă Uniunea Europeană.

Cele mai importante propuneri ale lui Jean-Luc Melenchon

  • negocierea cu UE a refacerii tratatelor europene, sfârşitul independenţei Băncii Centrale, devalorizarea euro faţă de dolar
  • Dacă negocierile eşuează, ieşirea din tratatele europene în urma unui referendum  – Frexit
  • renunţarea la CETA

Francois Fillon (63 de ani) – Le Republicains

Fostul prim-ministru doreşte o reîntoarcere la putere a politicilor de centru-dreapta după pauza de cinci ani cauzată de victoria socialistului Francois Hollande în fața lui Nicolas Sarkozy. Fillon a reuşit să câştige alegerile primare din partidul său, în cadrul căruia fostul președinte Sarkozy a fost învins chiar din primul tur, promiţând tăieri drastice ale cheltuielilor publice şi reducerea numărului bugetarilor din Franţa.

Cele mai importante propuneri ale lui Francois Fillon:

  • crearea unei conduceri politice a zonei euro
  • renegocierea acordurilor Schengen în vederea unei consolidări a controlului frontierelor UE
  • contestarea regulilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la dreptul de azil
  • abrogarea sancţiunilor economice impuse Rusiei

Benoit Hamon (49 de ani) – Partidul Socialist

Benoit Hamon, candidat în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța

Candidatul stângii provine din aripa progresistă a Partidului Socialist. 'Marea idee' a sa constă într-o reformă extrem de costisitoare a sistemului de ajutoare sociale, prin care toţi adulţii vor primi un venit anual din bugetul Franţei.

Cele mai importante propuneri ale lui Benoit Hamon

  • dotarea zonei euro cu un parlament şi un buget
  • introducerea unui salariu minim european
  • suspendarea imediată a aplicării Tratatului de liber-schimb UE-Canada (CETA)
  • revizuirea directivei cu privire la muncitorii detaşaţi

Nathalie Arthaud (46 de ani) – Lupta Muncitorilor

Nathalie Arthaud predă economie şi conduce formaţiunea de extremă-stânga Lutte Ouvriere (Lupta Muncitorilor), inspirată de principiile lui Lev Troţki. Candidata de extremă-stânga a reuşit să câştige 0,5% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012, susţinând drepturile muncitorilor din Franţa. Principala sa propunere este crearea 'Statelor Unite Socialiste ale Europei'


Francois Asselineau (59 de ani) – Uniunea Popular Republicană

Acesta face parte din elita inspectorilor financiari, susţine suveranitatea şi vrea retragerea ţării din zona euro, Uniunea Europeană şi NATO.


Jacques Cheminade (75 de ani) – Partidul Solidaritate Şi Progres

Înainte de a deveni candidat în alegerile prezidenţiale, Jacques Cheminade era funcţionar în ministerul Economiei. Este a treia cursă prezidenţială a lui Cheminade, care a reuşit să obţină 0,2% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012. El susţine eliberarea renunţarea la euro şi retragerea din Uniunea Europeană.


Nicolas Dupont-Aignan (55 de ani) – Debout La France

Un parlamentar care susţine suveranitatea ţării şi principiile lui Charles de Gaulle. El a reuşit să obţină 1,8% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012. Dupont-Aignan a făcut parte anterior dintr-o formaţiune de centru-dreapta, dar acum vrea renegocierea tratatelor europene și reducerea imigraţiei.


Jean Lassalle (61 de ani) – independent

Parlamentarul centrist este cunoscut pentru că a dus la capăt o grevă a foamei de 39 de zile în semn de protest faţă de închiderea unei fabrici din circumscripţia sa electorală. Lassalle propune o amânare a datoriei naţionale, renegocierea tratatelor europene, precum şi retragerea din operaţiunile militare de peste mări a Franţei.


Philippe Poutou (49 de ani) – Noul Partid Anticapitalist

Înainte de a deveni candidat în alegerile prezidenţiale, acesta muncea într-o fabrică de maşini. Asemenea lui Nathalie Arthaud, el susţine drepturile muncitorilor şi a reuşit să obţină 1% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012.

Cum se desfășoară alegerile prezidențiale din Franța

Președintele Franței este ales prin vot universal direct, într-un scrutin în două tururi. Câștigătorul este ales pentru un mandat de cinci ani și are dreptul la cel mult două. Pentru ca un candidat să fie ales din primul tur, acesta trebuie să obțină majoritatea absolută a sufrafgiilor exprimate, adică 50%+1 din voturi, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.

În caz contrar, candidaţii clasaţi pe primele două locuri intră în al doilea tur de scrutin, la finalul căruia este ales cel care obţine majoritatea voturilor exprimate. Alegătorii pot merge la una dintre cele 69.245 de secţii de vot deschise în țară, în colonii şi în străinătate. Pe teritoriul ţării, 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8 ( 9 ora României) şi se vor închide la ora locală 19 (20 ora României) – cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor. În unele oraşe mari, secţiile vor rămâne deschise până la ora 20 (21 ora României).

Primele rezultate parțiale vor fi publicate la închiderea ultimelor secții de vot din Franța. Rezultatele oficiale definitive vor fi publicate cel târziu miercuri. Al doilea tur de scrutin are loc pe 7 mai. Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 7 mai, în aceleaşi condiţii ca şi primul, iar candidatul declarat învingător va fi învestit în funcţia de preşedinte cel mai târziu pe 14 mai, când expiră mandatul lui Francois Hollande.

Surse: AFP, Le Monde, Reuters, BBC News
Foto: EPA

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Horoscop, sâmbătă, 22 septembrie 2018. Taurii au reacții exagerate
Loading...
Comentarii