Cuprins:
Testul verifică timpul de tranzit intestinal
Potrivit unui articol publicat de The Sun, acest test implică consumul de porumb dulce și observarea timpului de tranzit intestinal. Probleme digestive precum balonarea și eructația sunt normale, dar atunci când apar în exces, ar putea indica o problemă mai serioasă.
Alimentele sunt adesea cauza simptomelor precum râgâitul sau durerile abdominale, dar și consumul rapid al mâncării sau excesul de cofeină și alcool pot fi factori declanșatori. Viteza cu care alimentele se deplasează prin tractul digestiv, cunoscută sub numele de motilitate intestinală, este crucială pentru sănătatea și starea de bine, explică Nick Ilott, cercetător senior la Centrul Oxford pentru Studii ale Microbiomului.
Ce este motilitatea intestinală?
Odată ce mâncarea este mestecată și înghițită, aceasta începe o călătorie de-a lungul tractului gastrointestinal – o cale lungă și sinuoasă care începe la gură și se termină la anus. Pe parcurs, alimentele ajung la anumite organe care le prelucrează, le digeră, absorb nutrienții și absorb apa și sarea.
Nick Ilott explică: „Acest proces este parțial controlat de trilioanele de bacterii prezente în intestinul nostru. Microbiomul intestinal este extrem de important, deoarece aceste bacterii ajută la dezvoltarea sistemului nostru imunitar și la descompunerea alimentelor”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a30a1a85e1efe97f6bee07563b7332c4.webp)
Bacteriile intestinale produc molecule mici numite metaboliți care stimulează sistemul imunitar și mențin motilitatea intestinală. Fără aceste bacterii și metaboliții lor, intestinele noastre ar fi mai puțin capabile să deplaseze alimentele prin tractul gastrointestinal, ceea ce ar putea duce la constipație și disconfort.
Ce este timpul de tranzit intestinal?
Timpul de tranzit intestinal reprezintă durata necesară alimentelor pentru a trece de la un capăt al tractului gastrointestinal la celălalt. Acesta poate varia de la persoană la persoană.
Studiile sugerează că durează între 12 și 73 de ore pentru ca alimentele să treacă prin corp, media fiind de aproximativ 23-24 de ore. Variațiile de timp pot apărea din cauza diferențelor de microbiom intestinal între persoane.
Ilott explică: „Dacă timpul de tranzit intestinal este lung și fibra durează prea mult pentru a ajunge la intestinul gros, acești locuitori microbieni trebuie să treacă la o sursă alternativă de hrană. Așa că se îndreaptă spre proteine. Trecerea la proteine poate duce la producerea de gaze toxice care duc la probleme de sănătate precum balonarea și inflamația”.
Un tranzit intestinal rapid poate fi cauzat de anxietate, boli inflamatorii intestinale (IBD) și sindrom de colon iritabil (IBS). În aceste cazuri, poate apărea diareea, ceea ce indică faptul că materiile fecale nu au petrecut suficient timp în intestin, împiedicând absorbția suficientă a apei și a nutrienților.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3700f504d342329b83d24f41d10cc8a7.jpg)
Un tranzit intestinal lent poate apărea atunci când alimentele parțial digerate rămân blocate în intestinul subțire. Acest lucru poate provoca o supracreștere a bacteriilor intestinale mici și poate duce la simptome precum dureri abdominale, greață și balonare.
Cum să testați timpul de tranzit intestinal
Testul porumbului dulce implică neconsumare de porumb dulce timp de 7-10 zile, urmată de consumul unei porții de porumb și observarea momentului în care acesta apare în scaun. Ilott avertizează: „Trebuie remarcat faptul că acest test la domiciliu nu este definitiv – dar reprezintă o măsură a timpului de tranzit care, în medie, oferă rezultate similare cu măsurătorile mai sofisticate”.
„Dacă eliminați porumbul în 12 ore sau mai puțin, intestinul dumneavoastră este rapid. Dacă nu îl eliminați timp de aproximativ 48 de ore sau mai mult, atunci intestinul dumneavoastră este lent”, explică Ilott.
Ce puteți face pentru a îmbunătăți motilitatea intestinală
Dacă motilitatea intestinală este constant rapidă, este recomandat să consultați un medic pentru a vedea dacă există o cauză subiacentă. Ilott sfătuiește: „Dacă este puțin lentă – dar nu par să aveți simptome gastrointestinale suplimentare precum balonare, dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare sau greață – mâncați mai multe fructe și legume pentru a crește cantitatea de fibre cu care hrăniți acele bacterii intestinale prietenoase, beți mai multă apă și faceți exerciții fizice”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afe599e13b1480f5587412592c749df2.jpg)
Alimente recomandate pentru prevenirea balonării
În cazul balonării și constipației, consumați:
- Fructe și legume
- Tărâțe de grâu
- Ovăz
- Cartofi cu coajă
- Fructe uscate precum caise și stafide
În cazul gazelor intestinale, evitați:
- Varza și alte legume crucifere precum broccoli și kale
- Fasolea (coaptă, roșie, albă)
- Lintea
Aceste alimente, inclusiv leguminoasele precum fasolea și lintea, sunt bune de adăugat treptat în dietă, deoarece sunt bogate în fibre. Deși nu sunt recomandate pentru ameliorarea imediată a simptomelor, ele ajută pe termen lung la îmbunătățirea sănătății intestinale.
În cazul balonării însoțite de diaree, care poate indica o infecție stomacală, consumați:
- Alimente simple: banane, orez alb, pâine sau pâine prăjită
- Cartofi fierți
- Terci de ovăz
- Mese mici și frecvente
Alte sfaturi pentru prevenirea balonării:
- Faceți exerciții fizice în mod regulat
- Mestecați cu gura închisă
- Mâncați porții mai mici și mai frecvente în loc de mese mari
- Evitați băuturile carbogazoase, alcoolul sau cofeina
- Limitați alimentele procesate, dulci, picante sau grase
În concluzie, testul porumbului dulce poate oferi o indicație asupra timpului de tranzit intestinal, ajutându-vă să înțelegeți mai bine funcționarea sistemului digestiv. Cu toate acestea, pentru probleme persistente sau severe, este întotdeauna recomandat să consultați un medic specialist.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_783c1fdfdd032e30c26d61051cf523a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_747001f1a36aa1ca133d41195e836267.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2eefc77056bd7fc4992788b1d2183224.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_350830656eba9deb8021852b62e7a660.jpg)