Apa caldă și carburanții s-ar putea scumpi cu 10% din cauza unei noi taxe eco inventate de UE. România e deja campioană la reducerea emisiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La Bruxelles se discută introducerea unei noi taxe pe carbon care va afecta direct gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale și cetățenii care folosesc autoturisme pe benzină sau motorină. Consecința poate fi o creștere a costurilor cu energia și transportul de până la 10%, doar ca efect al acestui nou mecanism, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Cuprins:
Este vorba de reformarea sistemului de certificate de emisii (ETS), reformă care înseamnă de facto extinderea acestora către noi domenii, precum transporturile și producția de energie termică.
Mecanismul ETS2
Noul cadru poartă numele ETS2 și se negociază acum la nivel european.
Un certificat de emisii este un documente care se poate achiziționa de pe piața de profil pentru o tonă de emisii de dioxid de carbon.
Acestea sunt deja incluse în costurile generării de energie pe gaze și cărbune.
Dacă la început, aceste certificate costau 5-8 euro bucata, acum, un astfel de certificat de emisii costă 80 de euro.
Cum o tonă de CO2 se emite la producerea unui MWh de energie electrică, iar piața de energie se închide cu energia cea mai scumpă, practic în factura de electricitate a fiecărui consumator casnic din Uniunea Europeană se regăsesc și aceste certificate impuse de UE.
Intrare în vigoare din 2028
Noul mecanism ETS2 ar urma să intre în vigoare din 2028, iar veniturile vor alimenta Fondul Social pentru Climă. România este unul dintre principalii beneficiari ai fondului, cu alocări de 8 miliarde de euro, conform lui Dumitru Chisăliță.
„ETS2 pentru România, ar introduce un cost al emisiilor de CO₂ pentru combustibilii utilizați la încălzirea locuințelor și în transportul rutier. Acest cost va face ca prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei să fie mai mare cu 3-15% față de prezent”, arată expertul în energie.
România și-a scăzut emisiile cu 75% față de 1990!
„România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci felul în care sunt împărțite costurile, ritmurile și avantajele tranziției. Aici există teren real de argument. România a redus deja foarte mult emisiile: EEA arată o scădere a emisiilor totale de GES de 59,5% în 2023 față de 1990, iar fișa Comisiei pentru România indică emisii nete în 2023 cu 74,5% sub nivelul din 1990. În paralel, Comisia nota că în 2021, România era sub plafonul anual din sectoarele ESR cu circa 4,9 MtCO2e (milioane de tone de dioxid de carbon – n.r.)”, susține Chisăliță.
Mai concret, România a redus deja cu mult emisiile față de anul 1990!
UE vrea și mai mult
Totuși, Comisia Europeană vrea un plan concret și pentru viitor, adică noi reduceri.
Chisăliță spune că planul României trebuie să aibă trei straturi: recunoașterea efortului istoric, diferențiere în funcție de securitatea energetică și avantaje concrete, „nu doar retorică despre echitate”.
Avem deja probleme
România a cerut și a obținut în 2025 amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune după ce închiderea a 7.000 MW în centrale pe gaze și cărbune a lăsat sistemul energetic vulnerabil și a dus la cele mai mari prețuri din UE.
„Formulat mai direct, discursul românesc ar putea fi: «România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a ETS și a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării. Fiind unul dintre statele care și-au redus substanțial emisiile, România cere ca viitoarele reguli să recompenseze performanța istorică, să permită secvențieri realiste și să ofere avantaje investiționale celor care au livrat deja rezultate»”
Dumitru Chisăliță
Această poziție ar fi un echilibru între „ne facem preș” și „datul cu masa” pe motiv că am redus deja.
„Nu avem nevoie de conformism administrativ, ci de inteligență strategică și fermitate politică”, conchide expertul, care cere ca România să nu fie nici obedientă, nici obstrucționistă.
