Reacția CNAS după ce Comisia Europeană a trimis România la CJUE: „Vizează o situație istorică, acum plățile sunt la zi”

CNAS despre situaţia plăţilor restante

„La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plăţile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârşitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie. În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferenţa de aproximativ 827 milioane lei, instituţia a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanţelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziţie până la sfârşitul lunii, permiţând achitarea integrală şi în termen a obligaţiilor către farmacii”, a transmis CNAS într-un comunicat de presă.

Potrivit instituţiei, consumul mediu lunar de medicamente în România se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), fără a include cheltuielile pentru concedii şi indemnizaţii de sănătate.

Reacţia CNAS la decizia Comisiei Europene

Comisia Europeană a hotărât să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din cauza întârzierilor în plata medicamentelor către farmacii, conform Directivei 2011/7/UE privind întârzierea plăţilor, a anunţat miercuri. CNAS a explicat că această procedură are legătură cu o sesizare din aprilie 2024, formulată de un grup de farmacii care au reclamat întârzieri anterioare, şi că acuzaţiile nu reflectă situaţia actuală.

„În ceea ce priveşte procedura declanşată la nivel european, aceasta îşi are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situaţie istorică şi nu reflectă situaţia actuală a plăţilor”, au menţionat oficialii CNAS.

Potrivit lor, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, CNAS a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal. În plus, în decembrie 2025, instituţia ar fi achitat chiar şi 16% din sumele scadente pentru ianuarie 2026, reducând astfel perioada de decontare către farmacii.

Problemele de finanţare ale FNUASS

CNAS atrage atenţia că dificultăţile actuale nu sunt cauzate de lipsa fondurilor, ci de constrângerile administrative impuse de Legea bugetului de stat, care limitează plăţile lunare la creditele bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor.

„Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăţilor la termen, cu condiţia ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziţia CNAS în timp util”, a explicat instituţia.

Totuşi, creşterea accelerată a consumului de medicamente din ultimii trei ani, estimată la 5 miliarde de lei anual, pune presiune pe buget. Această creştere este atribuită accesului mai larg la terapii inovatoare, care, deşi îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor, presupun costuri mai mari. În acelaşi timp, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) a rămas la nivelul de 10%, ceea ce face dificilă susţinerea dinamicii crescânde a cheltuielilor pe termen lung.

CNAS propune reforme legislative

În acest context, CNAS subliniază necesitatea unei reforme legislative care să alinieze sistemul naţional de stabilire a preţurilor şi rambursare a medicamentelor la modelele eficiente din Europa.

„România are nevoie de o legislaţie modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent şi eficient de stabilire a preţurilor, evaluare şi includere a medicamentelor pe lista celor compensate şi rambursate, precum şi negocieri reale şi flexibile, astfel încât pacienţii români să beneficieze de terapiile inovatoare în acelaşi timp cu pacienţii din state precum Germania, Franţa, Israel sau alte ţări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing şi rambursare”, a explicat CNAS.

În plus, instituţia colaborează cu producătorii de medicamente şi beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale pentru a dezvolta noi mecanisme de finanţare şi pentru a implementa modele de achiziţii centralizate. CNAS este optimistă că, prin eforturile comune ale autorităţilor şi partenerilor internaţionali, România poate construi un sistem de sănătate mai sustenabil şi mai eficient.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro