Cazul azilelor lui Viorel Pașca: a fost demisă președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Reacția Alexandrei Zară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri, 8 iulie 2026, demiterea Alexandrei Zară din funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Decizia a fost comunicată pe pagina sa de Facebook, unde ministrul a precizat și alte măsuri luate în urma unor nereguli constatate.
Cuprins:
Cine îi ia locul Alexandrei Zară
Update 21.04: Ana Rădulescu a fost numită președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, a anunțat ministrul Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook.
„Am decis astăzi numirea doamnei conferențiar universitar doctor Ana Rădulescu în funcția de președintă al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură”, a declarat Pîslaru.
Cu o carieră academică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Rădulescu are o experiență vastă în coordonarea Centrului de Formare și Evaluare în Asistență Socială și în conducerea unor organizații europene de renume, precum Federația Internațională a Asistenților Sociali și European Social Network. Potrivit ministrului, această expertiză contribuie la modernizarea protecției sociale și la dezvoltarea unor politici publice orientate spre nevoile persoanelor cu dizabilități.
„Sunt convins că experiența acumulată în domeniul drepturilor persoanelor vulnerabile, al dezvoltării serviciilor sociale și al cooperării instituționale, atât în România, cât și la nivel european, va contribui fundamental la consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități”, a mai adăugat Pîslaru.
Pîslaru cere sancțiuni și schimbări în sistemul de protecție socială
Știre inițială: „Am demis-o astăzi din funcție pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, doamna Alexandra Zară. De asemenea, am solicitat domnului Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, să dispună măsuri de sancționare a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor”, a anunțat Dragoș Pîslaru pe rețeaua de socializare.
Ministrul a cerut, totodată, aplicarea unor sancțiuni și conducerii Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor, în urma modului în care instituțiile locale au gestionat intervenția DIICOT din 30 iunie 2026 la centrele ilegale ale Asociației „Dumbrava”, conduse de Viorel Pașca, și a altor situații similare din trecut.
Pîslaru a explicat că a dispus și elaborarea unui protocol interinstituțional, precum și a unor proceduri de lucru dedicate îngrijirii persoanelor vulnerabile. „Aceste măsuri vin ca urmare a modului în care aceste instituții au acționat atât în ceea ce privește intervenția DIICOT din data de 30 iunie, cât și în gestionarea acestui subiect în decursul anilor”, a declarat oficialul.
Reacția Alexandrei Zară după revocarea din funcție
Într-un mesaj postat pe Facebook, Alexandra Zară și-a exprimat punctul de vedere în urma înlăturării sale din funcție. Ea a explicat că motivul demiterii ar fi fost lipsa unei informări prealabile către Ministerul Muncii despre participarea sa la operațiunea DIICOT din 30 iunie. „Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru. Dacă aș fi făcut asta, aș fi săvârșit o infracțiune, potrivit Codului penal”, a explicat Zară.
De asemenea, ea și-a apărat activitatea ca președintă a ANPDPD, subliniind că, de la preluarea mandatului, a urmărit constant să asigure siguranța persoanelor adulte cu dizabilități. Zară a relatat despre vizitele efectuate în teren în județele Olt, Mehedinți și Gorj, unde a verificat personal condițiile de cazare, îngrijire și siguranță pentru persoanele cu dizabilități.
„De la începutul procesului de relocare a persoanelor adulte cu dizabilități în servicii sociale licențiate, mi-am luat angajamentul că voi urmări personal ca acești oameni să fie bine. Am vrut să verific direct cum se simt, ce nevoi au, ce își doresc și dacă există elemente care impun măsuri suplimentare. Dincolo de rapoarte și proceduri, am considerat că trebuie să văd toate aceste lucruri cu ochii mei”, a declarat Alexandra Zară.
În ciuda măsurii luate împotriva sa, Zară a transmis un mesaj de mulțumire colegilor din ANPDPD, Ministerului Muncii, precum și organizațiilor neguvernamentale. „Le mulțumesc colegilor pentru efortul susținut de la început și până în prezent și pentru reziliența de care au dat dovadă! Le mulțumesc organizațiilor neguvernamentale că au avut răbdare cu noi pe acest drum și că, împreună, am spart într-un timp scurt bariere care nu fuseseră nici măcar crăpate ani de zile!”, a adăugat ea.
Viorel Pașca, bărbatul care administra azilele neautorizate din județul Bihor, i-a spus judecătorului de drepturi și libertăți că, dacă a greșit, îi pare rău, dar nu regretă nimic, pentru că „intențiile sale au fost bune, onorabile și a vrut să ajute”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului București prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de procurorii DIICOT.
Pe 1 iulie, Viorel Pașca a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, alături de soție și de copii.
Pe 2 iulie, Libertatea a publicat stenograme și informații din ancheta DIICOT, bazată pe investigatori sub acoperire, care a dus la reținerea lui Viorel Pașca. Totodată, DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile. Numai că, tot pe 2 iulie, dar seara, Tribunalul București a decis să îl plaseze sub control judiciar. Instanța și-a motivat decizia prin faptul că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”.
DIICOT a făcut contestație, care se va judeca la Curtea de Apel București.
