PNL anunță că va face apel după ce Tribunalul București a suspendat deciziile luate în congresul partidului: „Instanța nu a dat dreptate contestatarilor”

Tribunalul București suspendă deciziile Congresului Extraordinar

Pe 8 iulie 2026, Tribunalul București a decis suspendarea unor hotărâri adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al PNL, desfășurat la 21 iunie 2026.

„Instanța nu a dat dreptate contestatarilor, ci a decis, în mod provizoriu, suspendarea unor hotărâri și decizii ale PNL până la judecarea pe fond a speței”, se arată în comunicatul emis de Biroul de Presă al partidului.

PNL susține că procedurile statutare au fost respectate

Reprezentanții PNL au declarat că organizarea Congresului Extraordinar a fost realizată în conformitate cu prevederile statutare și că hotărârile adoptate reflectă „voința majorității liberalilor”.

De asemenea, aceștia au subliniat că în cadrul Congresului din 12 iulie 2025 au fost adoptate fără probleme un statut și o conducere, iar actualul proces de contestare este considerat o încercare de blocare a reconstrucției partidului.

„Considerăm că aceste contestații se înscriu într-o serie de acțiuni inițiate de un grup restrâns, care încearcă să blocheze procesul de reconstrucție al Partidului Național Liberal prin intermediul instanțelor, după ce nu a reușit să convingă majoritatea membrilor partidului prin mijloace democratice”, se mai precizează în comunicat.

PNL face apel după decizia Tribunalului București privind Congresul Extraordinar

PNL consideră că voința politică exprimată în mod democratic de către membrii săi nu poate fi anulată de interpretări „neunitare și absurde” ale unor proceduri interne.

„Legitimitatea politică rezultată din votul masiv al Congresului rămâne fundamentul conducerii Partidului Național Liberal”, mai afirmă comunicatul oficial.

În ciuda deciziei provizorii a Tribunalului București, PNL anunță că își va continua activitatea conform statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. „Partidul Național Liberal va continua toate demersurile legale până la pronunțarea unei soluții definitive, astfel încât voința majorității liberalilor să fie pe deplin respectată”, a subliniat formațiunea politică.

Ce au dispus judecătorii după ce au Tribunalul București a suspendat deciziile din Congres

Tribunalul București a suspendat provizoriu deciziile luate la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal din 21 iunie 2026, inclusiv modificările statutului și alegerea noii conduceri. Decizia instanței este executorie, dar poate fi contestată cu apel în termen de cinci zile.

Potrivit minutei instanței, conducerea PNL ar trebui să revină la structura anterioară Congresului, ceea ce înseamnă reinstalarea unor lideri din tabăra contestatarilor, precum Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc.

„Suspendă provizoriu executarea şi efectele următoarelor hotărâri, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă”, se arată în decizia emisă miercuri.

Tribunalul București a blocat toate măsurile luate în Congresul Extraordinar al PNL

Instanța a blocat toate măsurile adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și adoptarea moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. De asemenea, deciziile ulterioare Congresului, precum schimbarea liderilor filialelor județene, sunt suspendate până la o hotărâre definitivă pe fondul cauzei.

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 18

Puciștii din PNL au contestat deciziile Congresului

Hotărârile Congresului au fost contestate de mai mulți lideri din interiorul PNL, printre care Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Monica Anisie, Lucian Bode și Hubert Thuma. Aceasta este a doua lovitură primită de partid în instanță, după ce, în urmă cu o săptămână, Tribunalul București a suspendat convocarea Congresului Extraordinar din 21 iunie.

Disputa dintre facțiunea condusă de Ilie Bolojan și cea reprezentată de Hubert Thuma se adâncește, extinzându-se în sfera juridică.

Liderii din tabăra Bolojan au criticat înființarea a șase completuri specializate la Tribunalul București pentru cazurile politice, calificând măsura drept „fără precedent” și „contrară legii de organizare judecătorească”.