Apel către Parlament pentru respingerea proiectului de lege privind creșterea cotelor de vânătoare la urs
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O petiție privind gestionarea populației de urși din România a fost acceptată și publicată recent pe site-ul Parlamentului European. Documentul, depus la 17 noiembrie 2025 de un grup de cetățeni din România și din diaspora, solicită declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României pentru modul în care autoritățile au gestionat coexistența dintre oameni și ursul brun, specie protejată la nivelul Uniunii Europene.
Cuprins:
În același context, a fost lansat și un apel public adresat Parlamentului României și președintelui Nicușor Dan, prin care se solicită respingerea proiectului de lege L43/2026. Proiectul legislativ, inițiat de senatorul UDMR Tánczos Barna, propune creșterea cotelor de vânătoare pentru ursul brun, măsură contestată de semnatarii apelului.
Proiect de 11 milioane de euro pentru conservarea ursului brun, cu obiective neîndeplinite
Autorii apelului susțin că problema conflictelor dintre oameni și urși nu poate fi rezolvată prin eliminarea animalelor, ci prin măsuri de prevenție și prin protejarea habitatelor naturale. Potrivit unui comunicat de presă publicat la 28 iulie 2021, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene de la acea vreme, Cristian Ghinea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, și secretarul de stat din cadrul MIPE, Csilla Hegedüs, au anunțat lansarea proiectului „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, proiect care trebuia să se finalizeze la finalul anului 2023. Comunicat de presă, 28 iulie 2021
Astfel, România a beneficiat încă din 2021 de aproximativ 11 milioane de euro din fonduri europene pentru gestionarea coexistenței dintre oameni și urși. Semnatarii petiției afirmă însă că obiectivele proiectelor nu au fost atinse, deși fondurile au fost cheltuite. În petiția adresată Parlamentului European sunt menționate mai multe probleme, printre care „eșecul utilizării fondurilor europene, lipsa de transparență privind beneficiarii finali și lipsa rezultatelor concrete pentru reducerea conflictelor om-urs”.
Discursul public și cazurile de violență împotriva urșilor
Semnatarii petiției critică modul în care ursul brun a fost prezentat în ultimii ani în discursul public. Aceștia susțin că declarațiile unor actori politici și modul în care subiectul a fost abordat în anumite materiale media au contribuit la construirea unei imagini negative a speciei. În opinia lor, retorica publică ar fi fost utilizată pentru a distrage atenția de la problemele legate de gestionarea fondurilor și de implementarea politicilor de mediu. Spre exemplu, autorii documentului fac referire la o declarație a ministrului Mediului, Diana Buzoianu, făcută într-un interviu difuzat pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Mediului la 29 octombrie 2025, în care a fost invocată ideea „exterminării” urșilor.
În petiție se face referire și la o serie de cazuri de violență împotriva urșilor, despre care semnatarii susțin că au fost tolerate sau insuficient sancționate de autorități. În document sunt descrise situații în care animale dintr-o specie protejată au fost otrăvite, agresate sau ucise, iar unele dintre aceste acte au fost ulterior distribuite pe rețelele sociale. Conform observatornews.ro, unul dintre cazuri este cel din localitatea Bezid, județul Mureș, unde trei cadavre de urși au fost găsite de un cioban. Analizele realizate ulterior au indicat prezența a două insecticide extrem de periculoase, interzise în România de mai bine de zece ani. „Trei urşi găsiţi morţi în Mureş, otrăviţi cu substanţe interzise: <Au început să-şi facă singuri dreptate>"
Dezinformarea și manipularea opiniei publice
Autorii petiției susțin că dezbaterea despre urși a fost influențată și de campanii de dezinformare. În spațiul public ar fi circulat știri false, precum Urme de urși găsite în Munții Măcinului și mesaje propagandistice care ar fi contribuit la formarea unei percepții distorsionate asupra situației. Unele dintre aceste informații au fost ulterior demontate public, pe baza unor surse oficiale, și au fost semnalate Consiliului Național al Audiovizualului prin petiții, însă instituția nu a aplicat sancțiuni în urma acestor sesizări.
Totodată, sunt menționate campanii online realizate cu ajutorul conturilor automate, al unor rețele de boți și al unor instrumente digitale de amplificare, despre care se afirmă că încalcă regulile europene prevăzute de Digital Services Act.
Potrivit unei analize realizată de inițiativa civică de jurnalism cetățenesc „Oameni și Urși”, campania online ar fi fost amplificată și prin mesaje publice lansate de mai mulți actori politici. Un exemplu menționat este cel al Ralucăi Turcan (PNL), care ar fi cerut majorarea de urgență a cotelor de vânătoare la scurt timp după incidentul dintre un om și o ursoaică petrecut la Predeal în 30 martie 2025. Conform documentului, mesajele sale au fost distribuite rapid în mediul online, inclusiv prin conturi automatizate sau rețele de boți, contribuind la extinderea subiectului în spațiul public și în mass-media. Autorii analizei susțin că astfel de campanii digitale ar fi avut rolul de a amplifica sentimentul de teamă în rândul populației și de a crea presiune publică pentru modificarea legislației privind vânătoarea de urși.
Conform legislației europene privind serviciile digitale, platformele online trebuie să limiteze manipularea spațiului digital și răspândirea dezinformării. Digital Services Act introduce reguli pentru combaterea conținutului ilegal și a campaniilor online care pot influența opinia publică. În acest context, platformele sunt obligate să identifice și să reducă riscurile legate de utilizarea conturilor false, a boților și a altor instrumente automate folosite pentru distribuirea masivă a unor mesaje.
Astfel, este invocată și posibilitatea existenței unor rețele de crimă organizată. Potrivit DIICOT „criminalitatea organizată este un fenomen global, complex și dinamic, ce nu are granițe, nu cunoaște limitări de resurse (financiare ori umane), ce operează clandestin, ermetic și susținut, speculând lacunele legislative, slăbiciunea autorităților și inconsecvența aplicării legii, în fapt, orice vulnerabilitate de ordin social, economic ori politic, în vederea obținerii de profit. Se adaptează constant societății pe care o parazitează și evoluează aproape în același ritm cu progresul tehnologic al acestui secol”.
În plus, Comisia Europeană, Ministerul Mediului, Guvernul României și Administrația Prezidențială au fost informate în cursul anului 2025 despre aceste situații.
Apel pentru respingerea proiectului de lege L43/2026
Autorii apelului susțin că sesizarea Parlamentului European reprezintă un semnal de alarmă privind modul în care este gestionată protecția mediului în România. Potrivit acestora, degradarea constantă a mediului poate avea consecințe grave, precum „îmbolnăvirea pădurilor; extincția speciilor sălbatice; deșertificarea; sărăcirea populației; contaminarea apei, a aerului și a solului; degradarea agriculturii; închiderea unor afaceri; șomajul; scăderea PIB-ului; creșterea facturilor la energie și scumpirea vieții, per ansamblu.”
În acest context, proiectul de lege L43/2026, inițiat de senatorul UDMR Tánczos Barna, este criticat pentru că propune eliminarea urșilor ca soluție pentru reducerea conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică. Semnatarii apelului consideră că problema ar trebui abordată prin măsuri de prevenție și prin protejarea habitatelor naturale, nu prin împușcarea animalelor, iar adoptarea proiectului ar putea crește riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.
Cum percep românii prezența urșilor în natură
Un studiu realizat de DataDiggers în 2025 arată că interacțiunile agresive dintre oameni și urși sunt rare, reprezentând aproximativ 1% din totalul întâlnirilor. În același timp, percepția publică asupra faunei sălbatice rămâne în general pozitivă: aproximativ 86% dintre români consideră că animalele sălbatice sunt importante pentru echilibrul ecosistemelor. De asemenea, 60% dintre respondenți cred că dispariția acestor specii ar avea efecte negative asupra calității vieții oamenilor. Studiu: Cum conviețuim cu animalele sălbatice
*Inițiativa civică de jurnalism cetățenesc „Oameni și Urși” s-a constituit ad-hoc în toamna anului 2025, în urma apelului Ministerului Mediului de consultare publică pe modificările Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2021
Nerasist 13.03.2026, 16:55
A văzut cineva in magazin casolete de mistreț, căprioară, ciuta, urs, rata sălbatică, gașca sălbatică, găinușe, lișiță, iepure de camp, sitar, portarniche, sau fazan?