Armata rusă de la granițele NATO este din ce în ce mai numeroasă, avertizează serviciul de spionaj lituanian

Potrivit evaluării anuale a amenințărilor publicate vineri de serviciile de informații din Lituania, Moscova ar putea fi gata pentru un conflict militar convențional pe scară largă cu NATO în termen de șase ani, cu o condiție majoră: eliminarea sancțiunilor internaționale.

O armată mărită cu până la 50%

Raportul lituanian conturează o imagine îngrijorătoare a capacității de regenerare a forțelor ruse.

Principalele estimări ale serviciilor secrete arată că Rusia post-război va avea probabil o armată cu 30% până la 50% mai mare decât efectivele de dinaintea invaziei din Ucraina.

Totodată, noua forță militară va fi una relativ modernă, având rezervele strategice de armament și muniție complet refăcute.

Asta în condițiile în care industria de apărare a Rusiei a fost susținută puternic de China, mișcare care a permis Kremlinului să își reducă semnificativ dependența de tehnologia occidentală.

De asemenea, surplusul de armament rusesc acumulat după încheierea războiului din Ucraina va genera noi riscuri pentru securitatea globală.

În plan geopolitic, obiectivele majore ale Moscovei rămân neschimbate: subjugarea totală a Ucrainei și înclinarea balanței de putere din Europa în favoarea sa.

Războiul hibrid

Lituania, stat membru NATO și UE, care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Belarus, rămâne una dintre cele mai vulnerabile țări de pe flancul estic.

Raportul de securitate face o analiză atentă a incidentelor recente din regiune, trasând o linie clară între atacurile deliberate și accidentele maritime.

Oficialii lituanieni atribuie direct serviciilor secrete militare rusești (GRU) explozia mai multor colete-capcană. Raportul avertizează că această tactică de sabotaj ar putea fi intensificată cu scopul clar de a produce victime umane.

În acelaști timp, în mod surprinzător, serviciile lituaniene concluzionează că distrugerile provocate conductelor de gaz și cablurilor de telecomunicații subacvatice nu au fost un act de sabotaj intenționat.

Deși incidentele au implicat nave care plecau din porturi rusești (și o navă chineză, în cazul investigat de Finlanda), Mindaugas Mazonas, șeful serviciului militar de informații de la Vilnius, a clarificat: „Investigația nu a fost efectuată de serviciul nostru de informații, dar avem răspunsul că a fost vorba de un incident neintenționat”.

Această concluzie vine în contextul în care statele riverane Mării Baltice se află în stare de alertă maximă, iar NATO a anunțat deja o prezență consolidată în regiune pentru protejarea infrastructurii critice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE