Noua problemă din Bruxelles, atacurile armate: 7 au avut loc numai în prima săptămână din august
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul-șef din Bruxelles, Julien Moinil, a criticat dur politicienii pentru atitudinea lor indulgentă față de violența armată din capitală, în contextul în care numărul atacurilor armate din această vară a ajuns la 20, soldându-se cu doi morți și opt răniți.
Cuprins:
20 de atacuri armate în capitala Belgiei, în această vară
Conform Politico, Moinil a declarat într-o conferință de presă marți: „Sunt 20 prea multe… oricine din Bruxelles poate fi lovit de un glonț rătăcit. E timpul să ne trezim și să curățăm aceste cartiere pline de droguri.”
Procurorul, care se află sub protecția poliției după ce a primit amenințări de la traficanții de droguri, a criticat politicienii, despre care spune că îl ascultă, dar sunt prea indulgenți în abordare și în alocarea resurselor.
„Nu primesc nimic, nicio resursă suplimentară. M-au ascultat, dar în afară de cei 30 de oameni în plus la FGP (Poliția Judiciară Federală), nu văd nimic”, a spus el, evidențiind un incident recent din cartierul Molenbeek pe 5 august.
Moinil a subliniat gravitatea situației: „Era ora 14.00, în mijlocul zilei. Un glonț a trecut prin parbrizul unei mașini în care se aflau o mamă și copilul ei de 9 ani. Ea era aproape să fie ucisă. Vom aștepta până când vor fi uciși civili nevinovați înainte de a primi resursele necesare?”.
Camerele de supraveghere sunt defecte sau lipsesc cu desăvârșire
Procurorul a criticat politica actuală de combatere a consumatorilor de droguri, considerând-o insuficientă. El a menționat și că multe camere de supraveghere sunt defecte sau lipsesc complet în unele părți ale Bruxelles-ului.
Chiar și atunci când sunt prinși, infractorii își continuă activitatea folosind telefoane mobile din închisoare, a adăugat Moinil.
În ultima săptămână au avut loc șapte atacuri armate, cel mai recent incident fiind duminică noaptea. Astfel, numărul total de incidente din acest an a ajuns la 57.
Cartierele cele mai afectate în ultimul val de violență au fost Anderlecht, Molenbeek-Saint-Jean și Schaerbeek, conform datelor de la Parchet.
Autoritățile au legat majoritatea împușcăturilor din capitala belgiană de traficul de droguri și disputele dintre bandele care încearcă să câștige teritoriu. Criminalitatea alimentată de comerțul ilegal cu droguri este o problemă de lungă durată în Belgia, din cauza cantităților mari de cocaină și alte substanțe ilicite care sosesc prin portul Anvers din nordul țării.
Promisiuni din partea guvernului
Violența din iulie și august a depășit intensitatea văzută la începutul anului, când 11 atacuri armate în prima lună și jumătate au lăsat în urmă doi morți și patru răniți.
Ca răspuns la conferința de presă a lui Moinil, biroul ministrului Justiției, Annelies Verlinden, a declarat pentru postul flamand VRT că o parte din fondurile convenite în aprilie vor fi folosite pentru consolidarea sistemului judiciar și lupta împotriva traficului de droguri.
În acordul de coaliție, noul guvern național belgian condus de naționalistul flamand Bart De Wever a promis o politică de „toleranță zero” pentru droguri înăuntrul și în apropierea stațiilor de metrou și tren, precum și fuzionarea celor șase zone de poliție din Bruxelles într-un singur departament până în 2027.
În ciuda acestor promisiuni, regiunea Bruxelles încă nu are un guvern funcțional, la peste 400 de zile de la alegerile din iunie 2024.
Conform cifrelor oficiale citate de Politico, în 2024 au avut loc 92 de atacuri armate, care au provocat moartea a nouă persoane.
La sfârșitul lunii iulie, Claudiu O., un român de 38 de ani din Belgia, s-a baricadat într-o locuință cu partenera sa, după ce ar fi fost implicat într-un conflict legat de bani. Forțele speciale belgiene au intervenit după ce românul a luat-o ostatică pe femeie.
