Aurul și cuprul de la Rovina, între Bruxelles și conflicte juridice. Eșecurile celui mai mare proiect minier privat din România, cu minereuri estimate la peste 10 miliarde de dolari

Proiect strategic la nivelul UE

Este, pe hârtie, cel mai mare proiect minier privat din România, având finanțare privată asigurată și recunoaștere europeană. Proiectul minier a fost susținut de autoritățile române pentru a fi inclus pe lista proiectelor strategice la nivelul Uniunii Europene, care ar urma să primească finanțare din partea Comisiei Europene. 

Actul privind Materiile Prime Critice (CRMA) oferă pentru 47 de proiecte europene un statut strategic, impunând termene mai stricte pentru avize și obligând statele membre să acorde prioritate acestor investiții. 

Valoarea fondurilor europene în discuție pentru proiectul Rovina se ridică la 300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din suma estimată pentru realizarea investiției. Din România au mai fost incluse pe această listă proiectul privind exploatarea magneziului de la Budureasa (județul Arad) și cel de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj.

Controversele din jurul investiției uriașe de la Rovina provin, în special, din opoziția manifestată de localnici și din demersurile unor organizații neguvernamentale care au obținut, în 2024, anularea avizului de mediu pentru planul urbanistic zonal aferent investiției. 

În consecință, investitorul a fost nevoit să refacă documentația de mediu, care ar urma să fie depusă din nou, în anul 2026, la Direcția de Mediu Hunedoara. În plus, o lege inițiată în Parlament, considerată de opozanții proiectului ca fiind cu dedicație pentru canadienii de la Euro Sun Mining, a fost respinsă în Senat. 

Lege cu dedicație, respinsă de Senat

Propunerea legislativă, inițiată de peste 100 de parlamentari din fosta coaliție de guvernare, a intrat în procedură parlamentară, fiind înregistrată la Senat în februarie 2026 și plasată în dezbatere publică în regim de urgență. 

Documentul oferea companiilor miniere autorizări accelerate, proceduri de mediu reduse ca timp, precum și dreptul statului de a expropria cetățeni în favoarea unor astfel de afaceri private. 

60 de organizații civice au sesizat Comisia Europeană, solicitând o procedură de preinfringement, o petiție inițiată de ONG-ul Declic a strâns zeci de mii de semnături, iar Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat afectarea dreptului cetățenilor de a avea acces neîngrădit la justiție. 

Legea a fost, în final, respinsă în Senat, dar proiectul a trecut la Camera Deputaților, unde canadienii mai au o șansă. În octombrie 2024, Sorin Grindeanu (în calitate de președinte al Camerei Deputaților), deputații PSD de Hunedoara Natalia Intotero și Ilie Toma și primarul comunei Bucureșci, Ancuța Suciu, s-au întâlnit cu reprezentanții companiei Euro Sun Mining, CEO-ul Grant Sboros și directorul subsidiarei Samax Romania, Sorin Halga. 

„Toți cei prezenți la întâlnire și-au exprimat angajamentul de a accelera procesul legislativ pentru a asigura că România poate valorifica pe deplin resursele sale”, a comunicat, ulterior, Euro Sun Mining, pe contul de pe rețeaua LinkedIn.

Asociația Declic continuă campania

Fără o reglementare favorabilă a procedurilor de expropriere, Euro Sun Mining are puține șanse să demareze în viitorul apropiat proiectul de la Rovina. Cea mai mare parte a suprafețelor care ar urma să fie afectate de proiect sunt în proprietatea unor persoane fizice, mulți fiind opozanți ai proiectului și nu sunt de acord să își vândă terenurile. Din acest motiv, Euro Sun Mining are nevoie de o prevedere legislativă privind modificarea procedurii de expropriere, în cazul derulării unor proiecte strategice.

Asociația Declic continuă și în prezent demersurile judiciare privind proiectul Rovina. Reprezentanții ONG-ului cu sediul în Cluj-Napoca au dat în judecată Guvernul României și Ministerul Economiei pentru a comunica documentele depuse de Euro Sun Mining la Comisia Europeană care au stat la baza deciziei privind includerea investiției din județul Hunedoara pe lista celor considerate strategice la nivelul Uniunii Europene. Cererea a fost respinsă de Tribunalul Cluj, iar recursul formulat urmează să fie discutat la Curtea de Apel Cluj în această lună. Reprezentanții Ministerului Economiei au precizat că documentele şi informaţiile solicitate sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind clasificate și nu pot fi puse la dispoziţia publicului interesat.

„Opoziție puternică și bine organizată a ONG-urilor”

„ESM (Euro Sun Mining – n.red.) nu deține drepturi de suprafață asupra perimetrului din Rovina. Legislația română nu asociază drepturile de suprafață cu drepturile miniere, iar orice proiect de dezvoltare impune dezvoltatorului fie să achiziționeze drepturile de suprafață, fie să încheie un acord corespunzător cu proprietarii acestor drepturi pentru a avea acces la proprietate”, precizează compania canadiană în raportul tehnic al proiectului.

Reprezentanții investitorului mai susțineau că „numeroși proprietari locali privați de terenuri, precum și administrația silvică de stat dețin drepturi de suprafață asupra zăcămintelor Rovina, Colnic și Cireșata” și că a fost inițiat un program de achiziție a terenurilor structurat în trei etape: campanie de informare publică, măsurarea și înregistrarea parcelelor de teren care nu sunt înregistrate oficial pe harta cadastrală și achiziționarea drepturilor de suprafață. 

Se mai preciza că mai existau mai puțin de 10% din terenuri de înregistrat în cartea funciară, înainte de implementarea strategiei de achiziție a terenurilor.

„În România există o opoziție puternică și bine organizată a ONG-urilor față de activitatea minieră în general, care s-a concentrat în trecut asupra zăcămintelor de la Rovina. Cu toate acestea, comunitățile locale au o viziune mai nuanțată, având în vedere tradiția minieră puternică și beneficiile socioeconomice potențiale pentru comunitățile lor. (…) Există numeroase etape în procesul de autorizare în care are loc consultarea publică, în cadrul căreia preocupările comunității locale sau ale ONG-urilor externe pot ridica necesitatea unor studii suplimentare, ceea ce duce la întârzieri ale proiectului și la limitări operaționale neprevăzute sau la măsuri de atenuare”, mai susțin cei de la Euro Sun Mining în raportul menționat.

Proiectul este dezvoltat de societatea Samax România SRL Crișcior, care are drept asociat unic compania Samax Romania Limited, cu sediul în paradisul fiscal Insulele Virgine, deținută de Euro Sun Mining. 

Compania este listată la Bursa din Toronto, are o capitalizare bursieră de circa 80 de milioane de dolari, iar proiectul minier de la Rovina este singurul din portofoliu. Exploatarea minieră ar urma să se deruleze pe teritoriul a trei comune (Bucureşci, Buceş şi Crişcior), cu o amprentă totală asupra terenului de aproximativ 470 de hectare, în trei mari cariere, la Rovina, Colnic și orașul Brad (15.361 de locuitori), care reprezintă centrul socioeconomic al zonei și veche localitate minieră din zona Munților Apuseni. 

La 31 decembrie 2025, compania avea un singur element semnificativ utilizat în scopuri de raportare financiară, respectiv dezvoltarea autorizației sale miniere din România. 

Samax România a obținut licență de explorare a perimetrului minier din Hunedoara în 2005. Explorarea a durat 7 ani, iar în 2012 a fost solicitată licența de exploatare, aceasta fiind acordată în 2015 și actualizată în 2018, după soluționarea unor obiecții formulate de autorități ale statului. Valabilitatea licenței expiră în 2038. 

Valoarea minereului – peste 10 miliarde de dolari

În decembrie 2025, canadienii au încheiat un acord cu traderul global de mărfuri Trafigura, pentru un pachet de finanțare de până la 200 de milioane de dolari, destinat construcției proiectului. 

Cea mai mare parte a sumei, respectiv 180 de milioane de dolari, poate fi utilizată până pe 30 iunie 2031, sub rezerva finalizării achizițiilor de terenuri, a finalizării evaluării de mediu, respectiv obținerea autorizațiilor de construcție. Prin acord, Trafigura va avea dreptul să cumpere o parte semnificativă din producția viitoare de concentrat de cupru și aur pe o perioadă de 7-9 ani. 

Un acord asemănător, care nu implica însă nicio sumă de bani, a fost încheiat în noiembrie 2024 cu traderul elvețian Glencore. Parteneriatul a fost reziliat înainte de parafarea înțelegerii cu Trafigura.

Resursele confirmate prin foraje în cele trei zone ale perimetrului minier depășesc 400 de milioane de tone de minereu, cu un conținut estimat de 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru, la o valoare totală a minereului estimată de companie la peste 10 miliarde de dolari. 

Studiul de fezabilitate definitiv, actualizat în decembrie 2025, arată un cost total de construcție a minei și a uzinei de procesare de 516 milioane de dolari. Mina ar urma să funcționeze aproximativ 17 ani, procesând 7,2 milioane de tone de minereu anual. 

Producția medie anuală estimată este de circa 3 tone de aur și 9.000 de tone de cupru sub formă de concentrat vandabil. La prețurile metalelor din mai 2026, veniturile totale generate pe durata de viață a minei ar ajunge, dacă estimările privind concentrațiile de materii prime se confirmă, la peste 8 miliarde de dolari. 

Valoarea actualizată netă a proiectului, ar atinge, potrivit datelor tehnice publicate de compania canadiană, la suma de 1,77 de miliarde de dolari, cu o rată internă de rentabilitate de 50% și o recuperare a investiției în 26 de luni de la începerea producției.

Cât ar câștiga statul

Redevențele miniere stabilite prin licență sunt de 6% din venituri pentru aur și 5% pentru cupru și ar genera la prețurile actuale venituri estimate de 548 de milioane de dolari pentru statul român pe durata exploatării. 

La acestea se adaugă un impozit pe profit datorat bugetului național de aproximativ 890 de milioane de dolari, plus impozite locale, taxe de mediu și contribuțiile sociale aferente unui număr mediu de angajați estimat la 440 de persoane.

Potrivit raportului de mediu întocmit în 2022, în procesul de exploatare de la Rovina va fi utilizată procedura tehnologică prin „flotație”. Aceasta diferă semnificativ față de tehnologia „cianurării”, în primul rând prin faptul că rămân în urmă mult mai puține substanțe toxice. 

Flotația a fost utilizată în exploatările miniere de aur și argint care au funcționat în perioada comunistă și în anii ‘90, în Munții Apuseni. „Varianta tehnologică propusă pentru procesarea minereului din zăcământul Rovina are la bază procedeul de concentrare prin flotație. Pentru realizarea unei granulometrii adecvate mineralizației (granule cuprifere și aurifere de dimensiuni micronice fin diseminate în masa sterilă), minereul este supus unor operații succesive de concasare și măcinare”, se susține în raportul ce a stat la baza avizului de mediu anulat de instanță.

Geologul Ștefan Marincea este de părere că exploatarea metalelor critice va trebui, obligatoriu, însoțită de facilități de procesare, astfel încât produsul finit să fie obținut în România. 

Aceste metale au șansa, sau poate ghinionul, de a se afla pe lista celor critice și strategice. Consumul pentru industriile hi-tech și militare le face un premiu pentru orice companie minieră și orice stat care le deține. România nu dispune de capacitate de procesare a concentratului de cupru, iar lipsa acesteia ne face nerentabili, pentru că trebuie să exportăm concentratul, spune Ștefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic Român. 

Această situație se întâmplă de aproape 20 de ani, în legătură cu exploatarea minieră de la Roșia Poieni, comuna Lupșa, județul Alba. Compania minieră de stat Cupru Min Abrud exploatează anual circa 50.000 de tone de concentrat de cupru care este vândut unor traderi internaționali pentru a fi prelucrat în străinătate.

Acționari greu de identificat

Compania Euro Sun Mining nu are un acționar majoritar identificabil public. Capitalul este dispersat între investitori de retail și instituționali de pe piața canadiană, cu managementul deținând circa 10%, Glencore prezent indirect prin board și Trafigura ca principal creditor. Grant Sboros, CEO-ul Euro Sun, deține 5,1% din capitalul societății. 

Un alt pachet important, de 4,6%, aparține unui membru al consiliului de administrație – Carlo LiVolsi. De asemenea, directorul financiar Ryan Ptolemy deține aproximativ 0,5% din acțiuni. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit acționar în Euro Sun Mining, achiziționând o participație neprecizată în companie. Restul acțiunilor sunt deținute de alți investitori instituționali și de publicul larg.

Proiectul se află, în prezent, într-un blocaj real: avizul de mediu a fost anulat definitiv în instanță în 2024, documentația pentru un nou aviz nu a fost încă depusă, iar litigiile cu societatea civilă continuă. Modul în care autoritățile române vor gestiona procedura CRMA (Critical Raw Materials Act – Regulamentul UE privind materiile prime critice), care impune termene administrative stricte, va fi determinant pentru soarta investiției în următorii 1-2 ani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro