Românul Adrian Kercso, recunoscut ca deținut politic de Centrul Internațional „Memorial”. Moscova blochează accesul diplomaților la tânărul condamnat pentru spionaj

Centrul Memorial este cea mai veche organizație pentru respectarea drepturilor omului din Rusia, însă acum activează în state din Uniunea Europeană, după ce Curtea Supremă din Rusia a scos-o în afara legii în anul 2021, după ce l-a pus pe Vladimir Putin la rând cu Stalin și Hrușciov.

ONG-ul scrie despre tânărul român că este persecutat pentru poziția lui antirăzboi și l-a încadrat pe lista generală a deținuților politici ai regimului lui Vladimir Putin:

• „Adrian David Kercso este un cetățean român care locuiește în Anglia. La vârsta de 22 de ani a venit în Abhazia pentru a se căsători cu o femeie pe care o cunoștea de pe internet.
• Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2024, a fost reținut de forțele de securitate abhaze, care ulterior l-au predat omologilor lor ruși.
• Timp de patru luni, Adrian David Kercso a fost ținut într-un centru special de reținere, supus unor «arestări de tip carusel» și lăsat cu impresia că, dacă va mărturisi acuzația de spionaj, va fi pur și simplu expulzat din Rusia în România sau va fi subiectul unui schimb de prizonieri.
• Ofițerii FSB l-au torturat pe tânăr, iar acesta a fost forțat să mărturisească faptul că le-ar fi trimis ofițerilor de informații ucraineni fotografii cu o instalație de apărare antiaeriană, realizate dintr-o dronă comercială.
• Instanța l-a condamnat pe Kercso la 15 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim sever”, se arată în fișa de caz a lui Adrian David Kercso deschisă pe pagina Centrului Memorial.

Memorial – ONG-ul care l-a pus pe Putin în rând cu foștii lideri URSS

După căderea URSS, Organizația Memorial s-a concentrat pe adevărul istoric cu privire la teroarea dezlănțuită de Stalin împotriva propriilor cetățeni: anchetele, procesele, condamnările și deportările care au avut loc în Rusia între 1917 (anul revoluției bolșevice) și 1953 (moartea lui Stalin).

Memorial s-a ocupat apoi de subiectul reabilitării selective din perioada lui Nikita Hrușciov, pe care le-a criticat ca fiind politice, vizând doar membri de partid, ignorând milioane de alte victime, cum ar fi țăranii, preoții sau intelectualii.

Organizația a documentat apoi perioada lui Leonid Brejnev, în care a avut loc o represiune „silențioasă” a disidenților politici, când regimul sovietic îi declara bolnavi psihic și îi interna forțat.

În perioada lui Mihail Gorbaciov, Memorial a militat pentru acces liber la dosarele poliției politice (MVD, NKVD și ulterior KGB) și la registrele de execuție, determinând deschiderea fără precedent a fondurilor arhivistice dintre 1988 și 1991.

În perioada postsovietică, în care Rusia a fost condusă de Boris Elțîn (1991-1999) și Vladimir Putin (2000-prezent), Organizația Memorial a investigat războaiele din Cecenia (1994-2009), Războiul din Georgia (2008), Războiul din Donbas (anexarea Crimeei – 2014) și Războiul din Ucraina (2022), pe care le-a tratat ca pe o continuitate a agresiunilor din era sovietică.

Pentru toate acestea, procurorul general al Federației Ruse a acuzat ONG-ul că „prezintă o imagine falsă a URSS ca stat terorist”, că „denigrează memoria” celui de-al Doilea Război Mondial şi că încearcă să „reabiliteze criminalii nazişti”, ceea ce a dus într-un final la interzicerea Centrului Memorial pe teritoriul Rusiei în anul 2021.

Organizația Memorial a fost fondată în 1987, de fizicianul și disidentul rus Andrei Saharov. Implicat inițial în programul nuclear al URSS și considerat „părintele” bombei cu hidrogen, Andrei Saharov s-a opus testelor nucleare și a intrat în vizorul KGB.

Fizicianul a fost persecutat pentru că i-a apărat pe deținuții politici din URSS, a luptat pentru libertatea religioasă, a susținut dreptul la emigrare și a criticat invazia sovietică din Afganistan.

Pentru activitatea sa civică, Andrei Saharov a primit premiul Nobel pentru Pace în 1975, însă regimul de la Kremlin nu l-a lăsat să-l ridice. Mai mult, Andrei Saharov a fost deportat în orașul Gorki (azi Nijni Novgorod), unde a avut domiciliu forțat vreme de 7 ani.

Kercso și ceilalți peste 400.000 de „teroriști” din Rusia lui Putin

Includerea lui Adrian David Kercso pe lista deținuților politici vine ca o recunoaștere a politicii represive care are loc acum în Rusia în contextul războiului din Ucraina.

Libertatea a publicat povestea tânărului condamnat pentru spionaj pe care a reconstruit-o dintr-o scrisoare pe care acesta a apucat să o transmită iubitei lui în timpul procesului.

Pe lângă partea în care Adrian David Kercso își susține nevinovăția și relatează cum declarațiile i-au fost smulse prin tortură, el relatează că în situația lui se află alți peste 400.000 de oameni din Rusia, pentru acuzații inventate de spionaj, trădare ori terorism.

Toți au trecut, potrivit tânărului român, prin anchete violente și procese regizate, apoi au ajuns în „arhipelagul” de închisori pe care Vladimir Putin l-a moștenit din era URSS:

• „Domnul a cărui soție și fiică m-au ajutat să te contactez are o poveste foarte tristă: El are 57 de ani, iar fiica lui de 18 ani a luat legătura cu cineva din Ucraina. Amândoi locuiau în Sukhum (n.r. – Abhazia, unde locuiește și iubita lui Adrian, destinatara scrisorii) și au fost reținuți de SGB. Când a aflat acuzațiile, tatăl a încercat să ia vina asupra lui, dar n-a mers așa și i-au arestat pe amândoi, apoi au fost dați pe mâna FSB-ului.
• Tatăl și fiica au fost torturați cu electroșocuri și au fost forțați să mărturisească lucruri neadevărate, cum că intenționau să se înroleze în legiuni din Ucraina, fiind încadrați la art. 205 alin. 5. Tatăl riscă să primească și art. 275 (n.r. – trădare), pentru că i-au înscenat fotografierea unui sistem antiaerian – la fel cum mi-au făcut și mie. Și uite așa amândoi se uită la perspectiva de a primi 10-20 de ani: el e în celulă cu mine, ea este la 6 celule mai departe pe hol.
• Mai am o poveste tristă pentru tine: acum 6 luni am cunoscut o femeie în timp ce amândoi așteptam să intrăm la un consult medical. Ea mi-a povestit într-o engleză aproape perfectă că în urmă cu trei ani a adus pe lume un băiețel, însă după naștere a suferit o depresie postpartum. A apelat la un psiholog care să o ajute să treacă peste asta, dar greșeala ei a fost că a angajat unul ucrainean… Așa că FSB-ul a arestat-o, a smuls-o de lângă fiul și soțul ei și a încadrat-o la art. 275, trădare, iar acum riscă de la 12 până la 20 de ani de închisoare.
• Și acestea sunt doar câteva exemple, în realitate suntem peste 400.000 de oameni – toți «teroriști» ca și mine. (…) Singura mea speranță este să fiu inclus într-un schimb de prizonieri, iar ca asta să se întâmple trebuie să aștept doar 3 ani. Dacă nu, va trebui să îmi execut pedeapsa la termen și pentru ce? Pentru nimic!”, scria Adrian David Kercso.

Care este prețul aducerii în țară a lui Adrian David Kercso

Un eventual schimb de prizonieri printre care să fie inclus și tânărul român condamnat pentru spionaj ar presupune ca România sau statele partenere să dea Rusiei, la schimb, spioni prinși în timp ce lucrau în favoarea Kremlinului, o ipoteză pe care autoritățile de la București n-o menționează deocamdată.

Ministerul Justiției (MJ) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au răspuns solicitărilor Libertatea în legătură cu situația în care se află Adrian David Kercso.

Din răspunsul MJ rezultă că autoritățile iau în calcul transferarea tânărului din Rusia în România în vederea executării pedepsei.

Procedura ar presupune, în primul rând, ca Rusia să fie de acord, iar în al doilea rând, ca o instanță din România să îi echivaleze pedeapsa de 15 ani potrivit legislației naționale, în care spionajul se pedepsește cam la fel (între 10 și 20 de ani de închisoare, potrivit art. 400 Cod penal).

Chiar dacă instanța din România s-ar orienta către pedeapsa minimă, ar rezulta că Adrian David Kercso va trebui să stea la închisoare nevinovat:

• „Ministerul Justiției a luat cunoștință despre cazul domnului Kercso la data de 24.06.2026.
• În acest context, la data de 07.07.2026 Ministerul Justiției a efectuat demersuri pe cale diplomatică, solicitând Ambasadei României la Moscova obținerea de clarificări cu privire la situația juridică a sus-numitului, inclusiv să precizeze dacă există deja o hotărâre definitivă împotriva acestuia.
• Totodată, a fost adresată rugămintea de a fi informate autoritățile ruse cu privire la disponibilitatea autorităților române de a efectua toate demersurile necesare pentru a derula cu promptitudine o eventuală procedură de recunoaștere a sentinței pronunțate de autoritățile ruse, în vederea transferării cetățeanului român Kercso David Adrian într-un penitenciar din România.
• Se menționează faptul că, în relația cu Federația Rusă, în materia transferării persoanelor condamnate este aplicabilă Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21.03.1983.
• Raportat la prevederile convenției, cererea poate fi formulată doar de persoana condamnată, fie personal, fie printr-o persoană împuternicită în acest sens. Așadar, statul român nu poate să inițieze o procedură de transferare în absența unei solicitări exprese a persoanei condamnate.
• Totodată, un element esențial în vederea demarării procedurii de transferare este voința statului de condamnare (în speță Federația Rusă), manifestată prin transmiterea documentelor de transferare către România, ca stat de executare.
• Până la acest moment Ministerul Justiției nu a primit nicio informare sau răspuns din partea autorităților ruse.
• În ceea ce privește aspectul referitor la garanțiile oferite de Federația Rusă cu privire la respectarea drepturilor omului și a garanțiilor procesuale, precum și referitor la o eventuală rejudecarea în România a sus-numitului, se menționează faptul că, în ipoteza transferării domnului Kercso într-un penitenciar din România, autoritățile române nu au dreptul să rejudece cazul.
• Astfel, potrivit dispozițiilor art. 13 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, numai statul de condamnare (în speță Federația Rusă) are dreptul de a hotărî asupra oricărei forme de recurs vizând revizuirea hotărârii.
• Așadar, o eventuală transferare a sus-numitului în România ar avea drept consecință doar continuarea executării pedepsei aplicate de autoritățile ruse în România, nu o rejudecare în fond a cazului.
• Cu privire la respectarea drepturilor cetățenilor români aflați pe teritoriul altor state, precizăm că aceste aspecte intră în sfera de competență a Ministerului Afacerilor Externe, care monitorizează acest caz”, a transmis MJ.

Rușii blochează vizitele la Kercso și n-au comunicat nici hotărârea

Tribunalele rusești din regiunea Krasnodar l-au condamnat pe Kercso, în fond și apel, la 15 ani de pușcărie, iar sentința a rămas definitivă în vara acestui an, pe 19 iunie 2026.

Tânărul este închis în prezent în unitatea de detenție SIZO-1 din Krasnodar, un fel de centru de arest preventiv, unde așteaptă să fie mutat într-o colonie penitenciară pentru a-și ispăși pedeapsa.

Fiecare regiune din Rusia are mai multe SIZO-uri (n.r. – Sledstvenny izolyator) care funcționează ca închisori de tranzit, dar și colonii penitenciare (n.r. – prescurtate IK, de la Ispravitelnaia koloniia).

La rândul lor, IK-urile se împart în funcție de regimul de detenție: general, strict și special.

Pentru infracțiunea de spionaj, pe Adrian David Kercso îl așteaptă, cel mai probabil, o închisoare de maximă securitate KSR (n.r. – Koloniya strogogo rezhima).

În regiunea Krasnodar sunt trei astfel de colonii, una chiar în orașul cu același nume (FKU IK-14), iar celelalte în satele Dvubratsky (FKU IK-6) și Tlyustenkhabl (FKU IK-1). La nivelul întregii Federații Ruse există peste 200 de colonii cu regim strict.

Ministerul Afacerilor Externe precizează – într-un răspuns transmis la solicitarea Libertatea – că autoritățile de la Moscova n-au răspuns în nici un fel solicitărilor formulate pe cale diplomatică, că nu au permis reprezentanților misiunii române să-l viziteze în închisoare pe Adrian David Kercso și că nici măcar n-au au comunicat oficial hotărârea definitivă de condamnare:

• „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are în atenție cazul cetățeanului român din decembrie 2024.
• În  această perioadă au fost efectuate demersuri atât prin intermediul Ambasadei României la Moscova, cât și la nivelul Centralei MAE (Departamentul Consular), inclusiv la nivel de șef de misiune, pentru a proteja drepturile cetățeanului român în cadrul stabilit de prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare (1963).
• Din informațiile disponibile, hotărârea de condamnare a cetățeanului român la pedeapsa de 15 ani de închisoare cu executare ar fi rămas definitivă la data de 19 iunie 2026, prin respingerea căii de atac. Această informație nu a fost încă notificată pe cale oficială de către autoritățile ruse.
• În ciuda demersurilor repetate ale MAE, autoritățile ruse nu și-au dat acordul cu privire la vizitarea cetățeanului român în penitenciar de către reprezentanții misiunii diplomatice a României la Moscova, ca parte a demersurilor de asistență consulară.
• MAE, prin Departamentul Consular, este în contact cu familia cetățeanului român, iar aceasta este informată despre demersurile MAE.
• Subliniem că vom continua demersurile necesare, care se circumscriu obligației statului român de a asigura asistență consulară și, în egală măsură, obligației Federației Ruse, stabilite prin tratatul menționat.
• În acest sens, ambasadorul României a comunicat direct părții ruse necesitatea respectării de către aceasta a prevederilor internaționale privind accesul reprezentanților consulari la persoana reținută”, a comunicat MAE.

Cum a ajuns Adrian David Kercso să fie condamnat pentru spionaj

Adrian David Kercso este pasionat de electronică și gadgeturi, cu o educație formată în Marea Britanie, acolo unde familia sa, originară din Gheorgheni, județul Harghita, s-a mutat în 2007, în căutarea unui trai mai bun.

În urmă cu câțiva ani, tânărul a cunoscut-o pe Valeria, o fată din Abhazia, regiunea separatistă din nord-vestul Georgiei, care și-a declarat independența în 1999, dar care nu este recunoscută la nivel internațional decât de Rusia și aliații ei.

Fiind străin într-o regiune separatistă prorusă, Adrian David Kercso a fost ținta unei înscenări, întâi din partea agenților instituțiilor de securitate din Abhazia, care l-au reținut și arestat în orașul Sukhum (capitala regiunii), iar apoi l-au deportat în Federația Rusă.

Acolo, Adrian David Kercso a ajuns pe mâna agenților FSB, care l-au bătut, l-au torturat și l-au pus să recunoască acuzații de spionaj, mai exact că ar fi folosit o dronă de agrement pentru a fotografia un sistem antiaerian din orașul Soci și că ar fi trimis coordonatele GPS către Armata Ucraineană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro