Cariera uitată din Budureasa, unde se găsește „cel mai mare zăcământ de brucit din Europa”. România, pe cale să devină singurul producător de magneziu din UE

Investiție estimată la un miliard de dolari

Cariera a funcționat ultima dată în 2014, când a fost închisă ca urmare a nerentabilității, fiind ultima exploatare de magneziu activă de pe continentul european. Acum, un fond de investiții american vrea să o readucă la viață printr-o investiție uriașă estimată la un total de un miliard de dolari. 

Proiectul minier de la Budureasa ar urma să fie susținut financiar și de Uniunea Europeană cu 115 milioane de euro. Comisia Europeană a inclus proiectul pe o listă cu alte 47 de investiții care ar urma să scadă semnificativ dependența continentului european de marile puteri economice mondiale în ceea ce privește metalele critice. 

România este unicul stat membru UE care poate produce magneziu metalic primar, resursă critică esențială pentru industria aeronautică, industria auto, baterii, farmaceutice, echipamente de înaltă performanță.

Proiect „strategic” în Uniunea Europeană

Istoria actualizată a zăcământului de la Budureasa începe în 2024, când societatea Verde Magnesium SRL – deținută majoritar de fondul american Amerocap LLC, specializat în energie, resurse naturale și apărare – a obținut de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier licența de explorare pentru perimetrul Dealul Pițigușului. 

Printre numele din spatele proiectului se află și Bernd Martens, președintele consiliului de administrație și fost director executiv la Audi, care a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta UE să-și atingă obiectivul independenței față de metalele critice importate.

Contextul geopolitic este unul deosebit de favorabil, având în vedere că Uniunea Europeană importă în prezent din China peste 90% din magneziul necesar industriei. Ultimele mine europene de magneziu – una din Norvegia, alta din Franța – au fost închise în 2001, ca urmare a competiției acerbe cu producătorii din China. 

România ar putea astfel să devină singurul producător de magneziu metalic din UE. În 2024, în acționariatul societății a intrat și societatea românească ICO Magnesium SRL, cu pondere semnificativă (30%) și drept de veto în AGA pentru decizii ce vizează licențele miniere. 

Verde Magnesium SRL a fost înființată în România, de către Amerocap, în 2019, sub denumirea inițială de AMV Magnum.

Producția, proiectată să înceapă în 2028

În martie 2025, Comisia Europeană a declarat proiectul „strategic” în baza regulamentului european pentru materii prime critice, un statut care facilitează accesul la finanțare și accelerarea procedurilor administrative. 

Compania a anunțat că intenționează să înceapă producția în 2028 și să atingă o capacitate de 30.000 de tone de magneziu pe an în 2030, urmând ca aceasta să crească la 90.000 de tone anual până în 2036 – echivalentul a jumătate din necesarul actual al UE. 

Dintre cele trei proiecte miniere din România incluse de Comisia Europeană pe lista celor care vor primi finanțare, cel de la Budureasa este cel mai avansat. Celelalte două proiecte sunt exploatarea grafitului de la Baia de Fier (județul Gorj), inițiat de societatea națională Salrom SA, respectiv exploatarea zăcământului de cupru de la Rovina (județul Hunedoara) de către compania canadiană Euro Sun Mining.

Până în prezent, de la acordarea licenței de explorare, s-au derulat următoarele etape ale proiectului:

*octombrie 2025 – Verde Magnesium SRL a obținut avizul de mediu pentru derularea activităților de cercetare geologică în perimetrul Dealul Pițigușului. Urmau să fie prelevate 218 probe petrografice care însumau circa 100-120 kg de material.

*ianuarie 2026 – societatea a solicitat avizul Direcției Județene de Mediu (DJM) Bihor pentru construirea „fabricii de produse calcinate inovatoare”, ce urmează a fi amplasată în Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș, administrat de Consiliul Județean Bihor. 

*26 februarie 2026 – DJM Bihor a decis că proiectul „Construire capacitate fabrică de produse calcinate inovatoare”, propus a fi amplasat în municipiul Beiuș, nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate și nu se supune evaluării asupra corpurilor de apă.

*26 mai 2026, directorul Verde Magnesium SRL, Alexandru Roșu, a semnat cu președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, contractul de concesiune pentru o parcelă în suprafață de 25.952 de metri pătrați din Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș. Concesiunea a fost acordată pentru o perioadă de 10 ani, iar redevența anuală stabilită este de 219.813,44 lei, echivalentul a 8,47 lei/mp/an. 

Investiția este în valoare de 51 milioane de lei (10 milioane de euro) și se referă la un proiect-pilot privind prelucrarea zăcământului de brucit ce va fi exploatat din cariera de la Budureasa. Perioada de realizare a lucrărilor va dura până la doi ani, mica uzină urmând a deveni operațională cel mai târziu în 2028.

Reprezentanții CJ Bihor au precizat că acest contract intră în vigoare după obținerea de către firmă a finanțării din fonduri europene pentru susținerea investiției. În acest sens, Verde Magnesium SRL va depune documentațiile necesare la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. După obținerea finanțării, firma are obligația să înceapă investiția în termen de 9 luni. 

„În oferta depusă, Verde Magnesium SRL și-a asumat și achiziționarea de instalații și echipamente pentru obținerea unei economii de energie, precum și utilizarea, în măsura posibilităților, a unor sisteme bazate pe surse regenerabile sau alternative de energie, inclusiv energie solară și geotermală”, a transmis instituția din Oradea. 

Pasul următor este reprezentat de întocmirea raportului privind evaluarea impactului social și de mediu, preconizat a fi finalizat în 2027.

Investiția inițială: banii alocați de Comisia Europeană

Potrivit documentației depuse la DJM Bihor, investiția planificată pentru proiectul complet de la Budureasa este estimată între 115 milioane de euro (valoarea inițială) și un miliard de dolari (perspectivă de dezvoltare). Conform comunicatului oficial al companiei, capacitățile industriale vor evolua astfel:

*500 t/an – etapa-pilot inițială, cu referire la investiția asumată în Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș, aflat la 15 kilometri de cariera de exploatare;

*30.000 t/an până în 2030 – etapă industrială;

*până la 90.000 t/an, până în 2036 – capacitate maximă proiectată.

„Acest progres creează premisele ca Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș să devină un centru regional de testare, validare și inovare tehnologică, un facilitator al tranziției industriale către producție cu emisii reduse de carbon, un generator de locuri de muncă înalt calificate. Proiectul estimează până la 10.000 de locuri de muncă directe și indirecte, cu impact semnificativ în economia locală”, se precizează în document. 

Într-un material tip „profil de companie”, publicat în revista britanică de business EME Outlook, directorul Alexandru Roșu vorbește despre 100-120 de angajați în faza de dezvoltare completă, până la 200 în topitoria de magneziu și până la 100 la linia de producție a compușilor de magneziu. 

Vor exista și locuri de muncă indirecte, însă este greu de crezut că se va atinge borna de 10.000 de persoane. De asemenea, tot aici este indicată cantitatea de 360 de tone de magneziu pe an ce ar urma să fie produsă în fabrica inițială de la Beiuș.

Testele-pilot independente la scară industrială au confirmat o puritate de 99,9% a magneziului metalic, în timp ce o evaluare a ciclului de viață efectuată de Centrul Aerospațial German a validat performanța proiectului în materie de carbon, confirmând că este cel mai curat proces de producție a magneziului metalic la nivel mondial, a mai afirmat reprezentantul companiei.

Instalație-pilot de calcinare a minereului

Proiectul din parcul industrial din Beiuș vizează realizarea unei instalații-pilot de calcinare a minereului de brucit/dolomit, ca etapă tehnologică distinctă, independentă de alte procese metalurgice. 

Instalația este destinată obținerii de produse calcinate inovatoare pe bază de oxizi de magneziu și calciu (MgO/CaO), utilizate ulterior ca materii prime în aplicații industriale, fără ca aceste etape ulterioare să facă obiectul acestui proiect. Procesul tehnologic al instalației-pilot este monofazic, fiind limitat strict la tratamentul termic (calcinare) al minereului.

„Materia primă utilizată în cadrul proiectului este minereu brut de brucit/dolomit, provenit din perimetrul minier Dealul Pițigușului – Budureasa. Minereul este livrat pe amplasament prin transport rutier și este supus exclusiv procesului de calcinare, fără alte prelucrări chimice sau metalurgice în cadrul proiectului. 

Nu se utilizează reactivi chimici, combustibili solizi, lichizi sau gazoși în procesul tehnologic. Principala resursă de natură minerală utilizată în funcționare este materialul oxidic pe bază de magneziu (ex. MgO/CaO), obținut din resurse locale (brucit/dolomit) prin prelucrare în afara amplasamentului instalației-pilot și livrat ca materie primă pregătită”, se mai susține în documentația aferentă proiectului.

Transportul minereului se va face prin rețeaua rutieră, fără lucrări suplimentare. În document se mai afirmă că, fiind un proiect-pilot, cantitățile totale anuale sunt reduse și nu generează presiune semnificativă asupra resursei minerale din cariera Budureasa.

Conținutul zăcământului din vestul Munților Apuseni face posibilă prelucrarea fără pericol important asupra mediului. Minereul conține preponderent brucit – hidroxid de magneziu, a cărui procesare implică o descompunere termică mai simplă, din care rezultă oxid de magneziu și apă, fără emisii toxice comparabile. 

Perimetru concesionat inițial unei firme controlate de Vântu

Primele date privind zăcământul din Munții Apuseni au fost obținute în anii ’70, când geologii români căutau uraniu în această zonă. Nu s-a găsit uraniu, dar s-a descoperit ceva la fel de valoros: un zăcământ important de calcar cu brucit – hidroxid de magneziu. În 2003, perimetrul a fost concesionat firmei Geoasset SRL, controlată în culise de afaceristul Sorin Ovidiu Vântu, prin intermediul companiei Petromservice. 

Geoasset a exploatat cariera, vânzând calcar brut termocentralelor, dar nu a reușit niciodată să producă magneziu metalic. În 2009, Petromservice a intrat în insolvență, un an mai târziu, Vântu a fost arestat, iar afacerea de la Budureasa a intrat în faliment. 

În 2020, ANRM a retras licența de exploatare, iar patru ani mai târziu a fost emisă o licență de explorare pentru societatea Verde Magnesium SRL, cu acționar majoritar american.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro