Bancherii se întorc la «Palatul Plăcerilor»

Prieteni cu regele şi regina

Tânărul intrase în lumea bună prin cercul de prieteni ai soţiei sale, Sybille, fiica unui afacerist englez, astfel că moşia Ghidigeni a devenit un loc preferat al protipendadei. Palatul conceput în stil romantic avea grădini cu flori exotice, două bazine de înot, dar şi singurul teren de tenis acoperit, unde se putea juca şi iarna.
Membrii familiei primeau frecvent vizitele regelui Ferdinand şi ale reginei Maria sau ale altor personaje celebre ale vremii, motiv pentru petreceri exotice, primind astfel numele de “Palatul Plăcerilor”.
Alături atât la bine, cât şi la greu, în timpul Primului Război Mondial, Sybille a transformat palatul de la Ghidigeni în Spitalul de război “Principele Mircea”, denumit după fiul decedat al reginei Maria. Aici, cele două femei au îngrijit sute de răniţi şi tot aici s-au pus bazele “Societăţii de Ambulanţă Regina Maria”, finanţată de Jean Chrissoveloni.
Chiar şi după război afacerile au mers ca unse, astfel că Nikolaos, fiii săi Jean şi Dimitrie Chrissoveloni, dar şi ginerele, principele Dimitrie Suţu, şi-au pus cu toţii averile gaj pentru a deschide şi o sucursală în Bucureşti.
Mai întâi a fost vorba doar de un mic ghişeu, iar din 1920 de un sediu în toată regula, în clădirea care găzduieşte astăzi Banca Naţională a României. Condiţiile oferite angajaţilor erau ieşite din comun pentru acele vremuri!
Aceştia aveau parte de cantină, sală de sport sau cazare, iar banca s-a extins apoi în mai multe ţări! Moartea la vârsta de doar 46 de ani a lui Jean Chrissoveloni l-a adus în prim-plan pe fiul său Nicky, care tocmai încheiase studiile la Oxford şi care a revenit de urgenţă în ţară pentru a se alătura consiliului de conducere din care făcea parte şi Dimitrie Ghica.
Abilităţile de afacerist ale lui Nicky au fost puse la grea încercare în timpul Marii Crize din 1929, când acesta a preferat să vândă o bună parte din proprietăţile familiei pentru a returna depozitele clienţilor săi, evitând astfel ca banca să rămână fără licenţă.
Eforturile sale au dat roade, afacerea şi-a reluat cursul ascendent şi probabil ar fi continuat la fel de bine mulţi ani. În 1948 însă, banca a fost naţionalizată de comunişti, iar Nicky Chrissoveloni a fost arestat o perioadă, iar în 1960, toţi membrii familiei au decis să plece din ţară.
În urma lor, “Palatul Plăcerilor” a fost transformat în gospodărie agricolă de stat, apoi în şcoală pentru copii cu nevoi speciale şi abia în 2004 moşia a revenit în proprietatea urmaşilor celebrilor bancheri, fraţii Jean şi Sybille, care speră să poată să îi redea strălucirea. “Primul lucru este să lucrezi pe proiect dacă poţi să găseşti pe cineva care poate să facă o casă de bătrâni, în care poate să facă un sanatoriu pentru bolnavii de Alzheimer, sau un club de golf cu hotel, mai ales că avem şi multă pădure”, crede moştenitorul Jean Crissoveloni, care este sprijinit în demersul său de sora lui, botezată tot Sybille.
Aceasta a sosit recent pentru prima dată în România după o jumătate de veac, iar imaginea dezolantă a moşiei atât de îndrăgită de părinţii săi, i-a sfâşiat inima.
“Aici sunt născută, aici am trăit 18 ani, castelul acesta era extraordinar! Avea 40 de camere cu 40 de băi, cu grădini, bazine, era o minune! Şi uitaţi ce au făcut! Eu am fost botezată la biserica de aici, de preotul Plătică, trimis 10 ani la Canal doar pentru că era preotul tatălui meu!”, îşi aminteşte femeia, care ne-a povestit terorile pe care le-a trăit părintele său. ”Trupele ruseşti intraseră în Moldova, unde se întâmplau lucruri teribile, iar lui i-a fost teamă să mai meargă la moşie. A rămas în Bucureşti, însă tot l-au arestat şi l-au pus în puşcărie! A fost acuzat că e spion englez şi a fost torturat”, povesteşte Sybille.

Ar putea deveni teren de golf

Moştenitorii familiei Crissoveloni speră că vor găsi un partener de afaceri alături de care să investească în restaurarea “Palatului Plăcerilor”, mai ales că idei pentru utilizarea acestuia ar fi o mulţime, de la un complex pentru golf, la centre de îngrijire.
În plus, efortul lor e susţinut şi de autorităţile locale, care consideră că acesta ar putea deveni un important obiectiv turistic.
“Ne dorim să vedem revitalizat acest monument. Nume-roase personalităţi ale României au fost aici în perioada 1917 – 1940”, afirmă Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi.

Fosta bancă de pe Lipscani, reabilitată cu 1,5 milioane de euro

Iniţiativa moştenitorilor Chrissoveloni are şanse de izbândă, mai ales că aceştia au avut deja un succes în restaurarea unei alte clădiri emblematice pentru saga acestei familii.
La începutul anului 2014, clădirea primului sediu din Bucureşti al băncii Crissoveloni a fost reabilitată şi este în prezent cea mai mare librărie din România şi una dintre cele mai frumoase.
Echipe de arhitecţi au depus eforturi imense pentru a păstra farmecul original al acestei clădiri de pe strada Lipscani, care în timpul perioadei comuniste era folosită ca magazin.
După aproape patru ani de muncă şi o investiţie de aproximativ un milion şi jumătate de euro, spaţiul de peste o mie de metri pătraţi, amplasat pe şase etaje, poartă din nou, acum, cu mândrie, blazonul familiei de bancheri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro