Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după ce Justiția a decis suspendarea inițierii Legii salarizării bugetarilor: „Nu-i treaba Justiției să se amestece în legiferare”

Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat, la începutul săptămânii în curs, că săptămâna viitoare, între 27 și 31 iulie, va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru ca aleșii să voteze ultimele șase legi necesare încheierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Legea salarizării bugetare se află printre cele șase proiecte.

PSD acuză PNL chiar în timp ce stă la masă cu liberali

PSD a anunțat miercuri, prin vocea liderului său, Sorin Grindeanu, că aleșii săi vor vota legea doar dacă parlamentarii coaliției de guvernare actuale vor accepta amendamentele pe care le vor depune social democrații.

Grindeanu a acuzat că liberalii nu s-au ținut de cuvânt în ceea ce privește transmiterea către Parlament, până miercuri, a proiectului de lege în cauză.

Miercuri după amiază, la ora 16.30, mai mulți lideri politici, inclusiv de la PSD, se aflau la Palatul Cotroceni unde negociau, alături de consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, forma viitoarei legi.

Într-o conferință de presă ținută la Parlament, președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a mai acuzat pe actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, că nu a făcut o consultare reală cu cei afectați de o nouă Lege a salarizării bugetare.

„Legea salarizării nu a fost încă depusă, în ciuda asigurărilor repetate primite de la premierul demis Bolojan şi de la toţi ceilalţi care sunt în arcul guvernamental. Înţeleg că şi UDMR-ul are o mulţime de obiecţii, mai ales în zona angajaţilor din sistemul de sănătate”, a reclamat miercuri, după prânz, Grindeanu, chiar în timp ce fostul său ministru al Muncii, Florin Manole, se afla la Palatul Cotroceni, la consultări tehnice menite finalizării unui text agreat de toate partidele.

De partea cealaltă, Ministerul Muncii, condus acum interimar de proaspătul vicepreședinte liberal, Dragoș Pîslaru, a transmis marți seara, pe 21 iulie, că în ultima perioadă au avut loc „ample consultări” cu partenerii sociali, adică cu lideri sindicali sau ai altor organizații profesionale.

Cum vrea PSD să arate Legea salarizării bugetarilor

Fost ministru al Muncii în Guvernul Ilie Bolojan, până la demiterea Executivului prin moțiunea de cenzură de pe 5 mai, Florin Manole a declarat miercuri pentru Libertatea că PSD ține ca niciun salariu din sistemul public să nu scadă sub valoarea salariului minim după adoptarea unei noi legi în domeniu. Salariul minim brut este, de la 1 iulie, de puțin pentru 4.300 de lei (2.700 de lei net).

Totodată, social democrații cred că trebuie reglați coeficienții în funcție de care se calculează salariile pe ramură. Vor fi opt coeficienți care, alături de o valoare de referință de 4.100 de lei, vor stabili valoarea unui salariu în sistemul public. Salariul președintelui României va avea coeficientul 8, maxim.

„Noi vrem să știm și unde se afla în grila de salarizare personalul TESA (n.red. – tehnic și administrativ) din Sănătate, de exemplu. Pentru că, la pandemia de Covid19, liftiera nu era inclusă, inițial, în personalul TESA care lua sporul de Covid, deși avea contact cu bolnavii”, explică deputatul social democrat.

O nouă Lege a salarizării bugetarilor ar fi trebuit deja adoptată, conform calendarului inițial de reforme și investiții asumat de România în 2021, odată cu adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

PNRR expiră la finalul lunii august, iar Guvernul trebuie să trimită până atunci și cât mai repede posibil, Comisiei Europene, ultimele două cereri de plată. Numai reformele restante aferente celor două cereri sunt în valoare de 3 miliarde de euro.

Ministrul Muncii a elaborat un proiect de lege pentru o salarizare unitară a bugetarilor încă din 2024, cu o amplă consultanță de la Banca Mondială.

Întrebat la Interviurile Libertatea, de ce Guvernul nu a adoptat proiectul de lege când premierul a fost de la PSD, deputatul social democrat Florin Manole a declarat că cei care „au împins reforma până în ultima cerere de plată (n.red. – din PNRR)” au fost „doi oameni, unul de la PSD și unul de la PNL” – respectiv fostul prim ministru și fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

„Cred că premierul Ciolacu a fost în decizie”, explica pe 25 iunie, la Interviurile Libertatea, fostul ministru al Muncii, Florin Manole.

Odată ce Guvernul Bolojan a devenit unul interimar, după 5 mai, iar miniștrii social democrați au plecat din Executiv, Ministerul Muncii a fost preluat interimar de Dragoș Pîslaru.

El a explicat pe 4 iunie la Interviurile Libertatea în ce stadiu a găsit proiectul Legii salarizării bugetare și ce a făcut în primele săptămâni.

Justiția intervine în adoptarea Legii salarizării bugetare

Pe 17 iunie, Ministerul Muncii a publicat pe site-ul său proiectul Legiisalarizării unitare a bugetarilor.

Sindicatele din Sănătate și Educație sunt nemulțumite de forma proiectului. Cei de la SANITAS au ieșit în stradă supărați încă de la începutul lunii iunie, după cum a scris Libertatea.

Federația Sanitas a atacat chiar în instanță, marți, 21 iulie, postarea proiectului de lege. În aceeași zi, Curtea de Apel București – Secția Contencios Administrativ a decis că „Admite cererea. Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026.”

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat pentru Libertatea că o astfel de decizie a Justiției este fără precedent, mai exact ca o instanță să intervină într-un proces firesc de adoptare a unei legi. Ministerul Muncii va contesta decizia, a precizat Pîslaru.

Ulterior, demnitarul a scris pe contul său de Facebook: „Instanța a decis că nu mai avem voie să lucrăm pentru îndeplinirea jalonului PNRR în valoare de 770 milioane de euro. Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență? (…) Așa cum au exprimat public și o serie de actori publici și inclusiv sindicate, această decizie a Curții de Apel București ridică suspiciuni de interferență asupra prerogativelor guvernamentale.”

Ministerul Muncii a anunțat că va face recurs la decizia inițială a Curții de Apel pentru că nici măcar nu a fost citat în proces.

Curtea de Apel nu a publicat încă motivarea deciziei sale.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a mai acuzat pe Dragoș Pîslaru că „are o atitudine incalificabilă” și că „sfidează o hotărâre a justiţiei”.

Întrebat dacă Parlamentul mai are timp să adopte Legea salarizării bugetarilor săptămâna viitoare, Grindeanu a răspuns afirmativ.

El a adăugat că „prima oară trebuie să se pună de acord cei aflaţi la putere în acest moment, în coaliţia de guvernare, că nu sunt puşi de acord”, în privința costurilor pe care statul le poate suporta pentru implementarea, de la 1 ianuarie 2027, a Legii salarizării bugetarilor de vreme ce proiectul prevede că aproape jumătate dintre salariile din sistemul public vor crește.

„Din ce am înţeles, nici Ministrul Finanţelor n-a girat creşterea de la 8 miliarde la 12 miliarde. Până la urmă, de unde se iau cele 4 miliarde în plus?” a întrebat retoric, Sorin Grindeanu, citat de news.ro.

Între timp, liberalii au găsit o soluție surogat: aleșii săi din Parlament își vor asuma proiectul imediat ce reprezentanții celorlalte partide din fosta coaliție de guvernare vor ajunge la consens.

Senatorul liberal Nicolae Neagu a scris pe contul său de facebook, la începutul săptămânii în curs, că „adoptarea Legii salarizării unitare a bugetarilor până la termenul de 31 august 2026 condiționează deblocarea a aproximativ 770 – 800 milioane de euro, iar blocarea întregului pachet de reforme poate pune în pericol peste 4,5 miliarde de euro din finanțările europene”.

Solicitat de Libertatea să comenteze situația, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a declarat că regula este ca „Justiția este să verifice legea după legiferare”.

Judecătorul susține că „nu-i de competența lor (n.red. – a judecătorilor) să verifice actele care ajung la Parlament”, chiar dacă, completează domnia sa, Legea contenciosului administrativ prevede suspedarea unui act.

Magistratul este convins că „instanța de fond nu va permite amestecul în legiferare” pentru că, susține Augustin Zegrean, „am da țara peste cap și nu s-ar mai adopta nicio lege pentru că toată lumea ar contesta proiectele”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE