Ajutorul dat de Belarus Rusiei în războiul din Ucraina, scos la iveală de o anchetă CNN. Ce i-a pus Lukașenko la dispoziție lui Putin

Președintele Lukașenko a recunoscut că Belarus acordă asistență medicală personalului militar rus, dar se știu puține lucruri despre ceea ce s-a întâmplat în spitalele în care au fost duși, pentru că ele au fost ținute sub strictă supraveghere, pentru a opri scurgerea de informații.

În interviuri cu medici belaruși, cu membri ai diasporei, activiști pentru drepturile omului, analiști militari și surse din securitate, CNN a examinat rolul jucat de Belarus în tratarea soldaților ruși răniți, pe care Kremlinul a încercat să-i ascundă. Mărturiile și documentele furnizate de cei intervievați, inclusiv dosarele medicale, oferă informații despre complicitatea guvernului belarus în războiul din Ucraina.

A fugit din Belarus cu zeci de radiografii

Andrei, pseudonimul sub care un medic fugit din Belarus a vorbit cu CNN, plănuia să părăsească țara încă din 2020, când regimul Lukașenko a început o represiune brutală asupra oricărei forme de opoziție.

Când Rusia și-a lansat atacul asupra Ucrainei, mutând soldați inclusiv peste granița Belarusului, dorința sa a devenit și mai mare. El povestește că a fost forțat să trateze soldați ruși răniți în primele zile de război.

Apoi, la sfârșitul lunii martie, a fost reținut, alături de alți medici, pentru acuzații de corupție pe care le numește o înscenare a regimului pentru a transmite medicilor să se supună. După eliberare, și-a asumat toate riscurile și a trecut pe ascuns, prin pădure și înot, granița până în Lituania.

Recomandări

Cristi Burci a încercat fără succes să ridice sechestrul pe 35 de milioane de euro în Dosarul Romvag. Instanța: „Presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate”

Familia sa a trecut pe la punctul normal de frontieră, întrucât pe numele lor nu erau interdicții de călătorie. În interiorul uneia dintre jucăriile fiicei sale, Andrei a ascuns un stick USB pe care a încărcat zeci de radiografii ale soldaților ruși răniți pentru a putea dovedi prezența lor în spitalele belaruse.

Belarus, punct de plecare pentru soldații ruși

Președintele belarus a permis, în februarie, aliatului său apropiat, Rusia, să folosească țara, care împarte o graniță de peste 1.000 de kilometri cu Ucraina, ca punct de plecare în tentativa eșuată de la cuceri Kievul.

Cu permisiunea lui Lukașenko, Vladimir Putin a tratat țara vecină ca pe o extindere a teritoriului său, trimițând echipamente și aproximativ 30.000 de soldați, aparent pentru exerciții militare comune – cea mai mare desfășurare în fostul stat sovietic de la sfârșitul Războiului Rece.

Soldații au trecut granița din Belarus în Ucraina cu obiectivul de a cuceri rapid Kievul. Dar, pe măsură ce ofensiva Rusiei s-a blocat și s-au înmulțit eșecurile, ei au început să facă drumul înapoi peste graniță pentru a fi tratați în mai multe spitale civile, a dezvăluit o investigație CNN.

Recomandări

ANALIZĂ. De ce evită candidații la Primăria București dezbaterile electorale. Pe cine încurcă și pe cine ajută confruntările directe

Medicii care lucrau acolo au fost angrenați într-un război la care nu s-au înscris, înrolați fără să vrea ca parte a efortului de luptă și obligați prin jurământul lui Hipocrate să ofere îngrijiri, scris CNN.

Mulți au fost forțați să semneze acorduri de confidențialitate, prin care erau obligați să nu vorbească despre ceea ce au văzut. Unii, ca Andrei, au fugit ulterior. Ei au cea mai clară perspectivă asupra pierderilor suferite de armata rusă, pe care oficialii de la Moscova au refuzat în mod repetat să le prezinte, iar în puține dăți când au făcut-o, le-au minimalizat.

Câți soldați ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina rămâne un mister pentru toți – cu excepția unor oficiali de la Kremlin. Într-un prim bilanț, Ministerul rus al Apărării a declarat, pe 2 martie, că bilanțul pierderilor este de 498 de soldați ruși uciși și aproape 1.600 de răniți. Însă estimările SUA și ale NATO din aceeași perioadă arăta între 3.000 și 10.000 de soldați uciși.

La șapte luni de la începutul războiului, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a revizuit numărul oficial, spunând că aproape 6.000 de soldați ruși au murit. Pentagonul a declarat în august că adevăratul bilanț este mult mai mare: până la 80.000 de morți sau răniți.

Recomandări

Putin sprijină planul de pace al Chinei pentru Ucraina și spune că Beijingul înţelege „cu adevărat” conflictul

Belarus a făcut, la rândul său, tot ce e posibil să suprime orice informație, prin blocarea publicațiilor independente, restricționarea libertății de exprimare și implementarea unor prevederi noi în legislație care extind pedeapsa cu moartea pentru „încercările de a comite acte de terorism”.

În ultimele luni, mai multe persoane au fost arestate pentru că au filmat vehicule militare rusești, potrivit Viasna, o organizație belarusă pentru drepturile omului al cărei fondator, în prezent aflat după gratii, a primit recent Premiul Nobel pentru Pace.

Dovezile prezenței soldaților răniți

„Putem confirma că ei (rușii) au folosit infrastructura belarusă, inclusiv clădiri medicale și spitale de campanie. Au folosit și morgi și au folosit gări sau baze aeriene pentru a transporta morți sau răniți, avem fotografii cu asta”, a declart Anton Motolko, un blogger din Belarus care a fugit din Minsk în 2020.

Motolko a afirmat că sursele sale i-au spus că morgile din zonă sunt arhipline și că un flux constant de soldați răniți a ajuns la Spitalul Orășenesc Mazyr – unde lucra Andrei până să fugă din țară.

În dimineața zilei de 24 februarie, în prima zi de război, Andrei spune că un oficial al spitalului a adunat toți medicii într-o sală de ședințe, le-a ordonat să păstreze libere 250 de paturi pentru victimele rușilor, să oprească toate intervențiile chirurgicale planificate și să trimită acasă pacienții pentru care acest lucru era posibil.

„Apoi, ne-au avertizat că nu avem voie să împărtășim nicio informație despre soldații ruși. A trebuit să semnăm un formular de confidențialitate, în care ne era interzism să distribuim fotografii, documente”, a spus Andrei. „Ne-au spus că suntem urmăriți de serviciile federale de securitate ruse (FSB), că au modalități de a ne monitoriza telefoanele.”

Deși nu a văzut niciun agent FSB rus, Andrei spune că a observat agenți locali ai Comitetului de Securitate de Stat din Belarus (KGB) urmărindu-i pe holurile spitalului.

Aliaksandr Azarau, șeful ByPol, o organizație înființată de foști membri ai poliției și ai serviciilor de securitate din Belarus, a declarat pentru CNN că autoritățile din Mazyr au făcut tot posibilul pentru a păstra ascunse informațiile despre numărul de soldați ruși răniți și tipurile de răni pe care aceștia le-au suferit.

Azarau a spus că departamentele KGB pentru Mazyr, împreună cu departamentul de afaceri interne din regiune, au pus Spitalul Orășenesc Mazyr „sub supraveghere non-stop”, în timp ce „avertizau personalul cu privire la responsabilitatea personală pentru dezvăluirea informațiilor despre personalul militar care urmează un tratament în spital.”

Totuși, Andrei a reușit să fotocopieze în secret radiografiile a zeci de militari tratați la Spitalul Orășenesc Mazyr, pe care le-a pus la dispoziția CNN.

„Ceea ce am luat cu mine, acea parte a arhivei, ar fi putut să mă pună sub acuzare pentru spionaj”, a spus el, adăugând că și-a asumat riscul de a furniza dovezi ale implicării Belarusului în război care până acum a rămas secrete.

Care sunt cele mai frecvente răni

Documentele fotocopiate de Andrei includ numele și vârstele soldaților – mulți dintre ei cu vârsta între 19 și 21 de ani – și rănile suferite în război. Medicul a spus cel mai mare val de victime a sosit la spitalul Mazyr la primele ore ale zilei de 28 februarie – a cincea zi de război.

După ce a primit un apel că soldații sosesc, medicii s-au adunat la intrarea în camera de urgență în jurul miezului nopții, așteptând. În scurt timp, au fost copleșiți de autobuze cu răniți. Soldații ruși i-au transportat înăuntru pe tărgi și i-au aruncat lângă ușile din față, povestește Andrei.

În total, peste 100 de militari ruși au sosit cu răni la nivelul feței, răni adânci pe corp, fracturi provocate de explozii și de focuri de armă. Unii au orbit după explozii, alții au avut nevoie de amputații – ajungând cu membrele cangrenate, câțiva erau paralizați, unul își pierduse o parte din creier, altul, maxilarul inferior.

Câțiva purtau garouri de zile întregi pentru a opri sângerările, cu trupurile presărate de gloanțe și schije, au arătat radiografiile. „Erau mai mulți răniți care aveau nevoie de operație decât aveam noi mese de operație”, a spus Andrei. „Rușii pur și simplu ne-au predat soldații lor răniți și nu le-a mai păsat de ei.”

„Adevărul dur pe care au încercat să-l ascundă”

Pe 1 martie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al Belarusului, Lukașenko a recunoscut că în spitale sunt ruși care primesc tratament „Îi tratăm și vom continua să-i tratăm pe acești bărbați – în Gomel, Mazyr și cred că într-o altă capitală de district – când vor fi transportați la noi. Ce e în neregulă cu asta? Oamenii răniți au primit întotdeauna tratament medical în timpul oricărui război”, a spus el, înainte de a cataloga informațiile potrivit cărora Rusia a suferit pierderi uriașe ca știri false.

„Opoziția noastră autoexilată și restul strigă despre mii de răniți aduși la Gomel. Nimic de genul ăsta. Am tratat aproximativ 160-170 de răniți în toată această perioadă”, a adăugat Lukașenko.

Dar Andrei și alți medici din regiune spun o cu totul altă poveste. La începutul lunii martie, 40 până la 50 de soldați răniți soseau la Spitalul Orășenesc Mazyr în fiecare zi. Majoritatea erau aduși în mijlocul nopții, sau dimineața devreme, cu autobuze și ambulanțe militare rusești.

„Noi, medicii de la spital, ne-am gândit că poate erau îngrijorați din motive securitate, așa că i-au adus sub acoperirea nopții. Le era frică de traficul rutier, să nu se vadă crucea roșie pe vehiculele lor. Oamenii ar ști”, a spus Andrei. De asemenea, rușii au încercat să aducă morții la spital, a spus el, adăugând: „Nu știau ce să facă cu ei”.

Anna Krasulina, purtătoarea de cuvânt a liderului opoziției din Belarus în exil, Svetlana Tihanovskaia, a declarat în martie postului de televiziune parlamentar ucrainean „Rada” că morgile din Mazyr au fost umplute cu cadavrele soldaților ruși. În aprilie, Tihanovskaia s-a întâlnit cu membri ai Departamentului de Stat al SUA la Washington, prezentând dovezi ale implicării lui Lukașenko în războiul din Ucraina.

Iar Mazyr a fost unul din cel puțin trei spitale din regiunea Gomel care au tratat soldații ruși, potrivit unor surse medicale și de securitate, care au estimat că unitățile au îngrijit în mod colectiv sute de soldați.

Azarau, șeful ByPol, a spus că Centrul Republican de Cercetare pentru Medicina Radiațiilor și Ecologie Umană a fost folosit pentru a trata militarii ruși care au luat parte la atacul asupra centralei nucleare de la Cernobîl, dintre care unii au prezentat semne de intoxicație cu radiații.

Spitalul a fost construit inițial la începutul anilor 1990, pentru a oferi îngrijiri medicale de specialitate populației locale afectate de dezastrul de la Cernobîl.

Mikalai, un alt medic care a vorbit sub protecția anonimatului, a spus că nu este surprinzător faptul că autoritățile din Belarus și Rusia au făcut tot posibilul pentru a păstra secretă realitatea a ceea ce se întâmplă în spatele ușilor închise în aceste spitale.

„Un număr mare de tineri soldați răniți este o pată urâtă, care nu se corelează cu ideea acestei mari invazii rusești”, a spus el, adăugând că autoritățile au vrut să dea impresia că situația este sub control spunând că relatările despre un număr uriaș de victime sunt false. „Dar acesta este adevărul dur pe care au încercat să-l ascundă.”

Urmărește-ne pe Google News